Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a oficiat luni slujba de Te Deum și pomenirea luptătorilor români din Balcani pentru drepturi naționale. El le-a urat fraților noștri din afara granițelor să găsească „în adâncul sufletului toată moștenirea lăsată de generațiile care au plătit preț de sânge pentru păstrarea acestei identități latine, române și ortodoxe”.

Slujba a fost prilejuită de aniversarea a 116 ani de la iradeaua (decretul) prin care Sultanul Abdul Hamid al II-lea le recunoștea drepturile naționale românilor (aromâni și meglenoromâni) din Imperiul Otoman.

Episcopul vicar patriarhal a vorbit despre întreita semnificație a zilei de 10 Mai pentru români:

• Ziua Monarhiei: 10 mai 1866 – Principele Carol I a depus jurământul ca domn al României
• Ziua Independenței: 10 mai 1877 – Domnitorul Carol I a semnat proclamarea, de către Camera Deputaților prin vocea lui Mihail Kogălniceanu (9 mai), a Independenței României de sub suzeranitatea otomană
• Ziua Românității Balcanice: 10 mai 1905 – Ziua în care românii din fostul Imperiu Otoman au fost recunoscuți ca națiune cu drepturi egale cu ale celorlalte națiuni din imperiu

„Am făcut și pomenirea tuturor celor care s-au jertfit pentru cauza românilor din Balcani, mai ales că astăzi este o zi semnificativă pentru noi, românii, care trăim sărbătoarea tradițională Paștele Blajinilor, în care ne amintim de înaintașii, de strămoșii noștri”, a spus Preasfințitul Varlaam Ploieșteanul.

Țara i-a sprijinit pe românii de peste granițe

Înainte de 1905, a spus el, „luptătorii români din Balcani, dar și autoritățile românești din țară, parlamentari, ambasadori, miniștri, Biserica au făcut demersuri vreme de 40 de ani ca românii din Balcani să se bucure de drepturi minime, adică de libertatea limbii, de libertatea de a avea școli și de a-și crește generațiile următoare în limba maternă, dreptul sfânt de a participa la Sf. Liturghie în limba română în biserici românești”.

Ierarhul a amintit că toate aceste eforturi civice și politice au fost dublate de eforturile financiare ale statului român, care a susținut prin măsuri concrete românitatea din afara granițelor.

„Începând din anul 1864, încă din timpul domniei lui Cuza, statul român a susținut material comunitățile românești din Balcani, din Imperiul Otoman de atunci, construind o mulțime de biserici, de școli românești, și susținând de la bugetul de stat clerul ortodox și învățătorii și profesorii care activau în aceste școli.”

După decretul sultanului, românii din fostul imperiu au căzut pradă violențelor, pe fondul dorinței unei părți a populației grecești de a reface un Bizanț grecizat pe ruinele Imperiului Otoman.

Astfel, sute de fruntași ai comunităților românești din Balcani și-au pierdut viața: preoți, profesori, învățători, „oameni care, cu mult curaj, au afirmat identitatea lor creștină, ortodoxă și românească”, a precizat Preasfințitul Părinte Varlaam.

După destrămarea Imperiului Otoman și crearea noilor state din Balcani (Albania, Bulgaria, Grecia, Regatul Sârbo-Croato-Sloven), românii au fost nevoiți să-și reia lupta pentru drepturi naționale și recunoașterea identității lor.

Românitatea balcanică a știut mereu să renască

Însă „românitatea balcanică a cunoscut periodic momente de renaștere, de emancipare socială, culturală, lingvistică, religioasă”, a menționat ierarhul. „Au alternat perioadele de suferință cu cele de mare demnitate și glorie românească.”

„Astăzi se întrevede cu optimism o mișcare de redeșteptare, mai ales culturală, în mediile aromâne, macedo-române, megleno-române, istro-române, atât în Balcani, în România, dar și în diaspora românității balcanice”, a adăugat el.

Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a declarat momentul aniversar prilej de bucurie și de „speranță că acești frați ai noștri din afara granițelor țării se vor bucura de tot mai multă libertate, că vor găsi în adâncul sufletului lor toată moștenirea neîmpuținată și nealterată lăsată de generațiile care au plătit preț de sânge pentru păstrarea acestei identități latine, române și ortodoxe”.

El le-a transmis sănătate și bucurii din Partea Părintelui Patriarh membrilor Societății de Cultură Macedo-Română, spunând că organizația cultivă „sentimente sfinte patriotice pentru frații noștri români de pretutindeni”.

Ierarhul le-a urat „putere, ajutor și inspirație de la Dumnezeu”, ca să transmită aceste valori și tinerilor, deoarece, în opinia sa, sunt expuși unui proces de deznaționalizare prin fenomenul globalizării.

Vezi și:

• 10 mai este și Ziua Românilor de pe teritoriul fostului Imperiu Otoman | Galerie foto
• PS Varlaam la pomenirea Pr. Haralambie Balamace: Lupta pentru identitate a românilor din Balcani este exemplară

Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 302

Id: 73529

Data: May 10, 2021

Imagine: