Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a oficiat duminică Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală din București. Cu acest prilej, el a dedicat o amplă parte din omilia sa vieții și moștenirii spirituale pe care Sf. Ier. Dosoftei, Mitropolitul Moldovei a lăsat-o limbii, culturii și Bisericii române.

„A fost o personalitate atât de mare, încât nici măcar în perioada comunistă numele său nu a putut fi evitat de manualele de istorie a României sau de manualele de istoria și literatura română, pentru că el este cel dintâi poet”, a subliniat Episcopul vicar patriarhal.

„A tradus și a versificat în limba română Psaltirea în versuri, o operă extraordinară, care arată posibilitățile excepționale de exprimare în limba română, pe care mai târziu, în timpul Mitropolitului Veniamin Costachi, mulți cărturari o considerau insuficientă”, a continuat ierarhul.

„Iată că, aproape două veacuri mai înainte, Dosoftei a arătat că limba română este destul de bogată, încât se pot exprima idei adânci în versuri.”

Preasfințitul Părinte Varlaam a menționat că sfântul a tradus cărți foarte importante pentru viața duhovnicească, dar și pentru viața liturgică a Bisericii – cărți de slujbă precum Liturghierul în limba română, Molitvenicul de-nțăles, Psaltirea de-nțăles.

„Ceea ce a făcut mai târziu Sf. Ier. Antim Ivireanul în Țara Românească a făcut Sf. Ier. Dosoftei în Moldova, introducând limba română în cult”, a explicat Preasfințitul Părinte Varlaam

„Dacă limba până atunci pătrunsese doar până în pridvorul Bisericii noastre, prin Sfântul Mitropolit Dosoftei, prin Liturghierul său, prin Molitfelnicul său, prin Pslatirea sa, prin Ceaslov și celelalte cărți de cult, a introdus limba română în Biserica noastră națională.”

Ierarhul a precizat că sfântul mitropolit „a scris și pentru creștinii ruși, traducând mai multe cărți din limba greacă în limba rusă, (…) lucrări care au ajutat mult Biserica Ortodoxă a Moscovei atunci când au apărut anumite tensiuni între tradiția ortodoxă moscovită și gândirea pro-latină din Ucraina de astăzi, din zona Lvovului”.

Părintele episcop vicar patriarhal a evocat și exilul forțat al mitropolitului în Polonia, după confruntarea regelui Jan Sobieski cu otomanii, precum și faptul că acest rege, deși catolic, asista uneori la Sfânta Liturghie oficiată de sfânt în exil, având un respect deosebit față de el.

Sfântul Mitropolit Dosoftei „a revizuit toate cărțile Vechiului Testament traduse de cărturarul Nicolae Milescu Spătarul. Aceasta au fost revăzute încă o dată de frații Greceanu și introduse în textul Bibliei de la București (1688), care a fost monumentul definitiv al introducerii limbii române în cultul Bisericii noastre”, a mai precizat ierarhul.

Portretul ierarhului realizat de cronicarul Ion Neculce la câteva decenii după mutarea la Domnul a sfântului:

„acestu Dosoftei mitropolit nu era om prostu [simplu – n.ed.] de felul lui. Și era neam de mazîl [mic boier – n.ed.]; pre învățat, multe limbi știe: elinește, latinește, slovenește și altă adâncă carte și învățătură, deplin călugăr și cucernic, și blând ca un miel. În țara noastră pe-această vreme nu este om ca acela.”

Sfântul Ierarh Dosoftei a fost canonizat în anul 2005 prin decizia Sfântului Sinod din 5 mai, iar proclamarea oficială a canonizării sale a avut loc la praznicul Cuvioasei Parascheva din 14 octombrie în același an.

Foto credit: Arhiva Basilica.ro / Mircea Florescu

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 197

Id: 72169

Data: Dec 13, 2020

Imagine: