Flacara Bisericii Ortodoxe, care este Biserica cea „una, sfânta, soborniceasca si apostoleasca“, s-a aprins pentru prima data pe pamânt coreean în anul 1900. Biserica Ortodoxa din Coreea a întâmpinat dificultati înca de la începuturile sale, dar în ultimele decenii a cunoscut o dezvoltare importanta. Astazi, pastoratia Mitropoliei Ortodoxe din Coreea include credinciosii ortodocsi care vin din diferite tari ortodoxe cum ar fi Rusia, Ucraina, România, Bulgaria, Serbia, Belarus etc., dar si din SUA, Canada. Potrivit site-ului oficial al Mitropoliei Ortodoxe a Coreei, primul misionar ortodox rus care a ajuns pe pamânt coreean a fost diaconul Nicholas Alexeyef (1869-1952). A urmat apoi în luna ianuarie a anului 1900 arhimandritul rus Chrysanthos Setkofsky, care, odata stabilit în Seul (capitala Coreei de Sud), si-a dedicat misiunea pastorala ortodocsilor rusi de aici, dar si coreenilor convertiti la Ortodoxie. În anul 1903, parintele Chrysanthos a ridicat o capela micuta, închinata Sfântului Nicolae, unde si-a început slujirea preoteasca, muncind cu mult zel si sacrificiu.

Printre gloantele razboaielor

Ca urmare a razboiului ruso-japonez (1904-1905), încheiat cu victoria japonezilor, toti rusii stabiliti în Coreea au fost fortati sa paraseasca tara. Asa se face ca parintele arhimandrit Chrysanthos si apropiatii sai s-au întors în tara natala. Micuta turma ortodoxa coreeana a ramas fara pastor. În perioada 1906-1912, un alt misionar rus, arhimandritul Paul Ivanofski, s-a stabilit în Coreea si a facut ca Ortodoxia sa înfloreasca înca o data pe acest pamânt. Revolutia bolsevica si amploarea pe care a luat-o comunismul în Rusia au lasat urme adânci în trupul Bisericii Ortodoxe Ruse, care s-a confruntat cu grele persecutii. Patriarhia Moscovei si arhiepiscopul de Vladivostok, sub a carui jurisdictie se afla, la acel moment, comunitatea ortodoxa din Seul, nu au mai avut nici o punte de comunicare cu Coreea si nici nu au putut sprijini biserica asiatica, asa cum o facusera înainte, în timpul primelor doua decenii de la înfiintarea sa. Astfel, Sfântul Sinod al Patriarhiei Moscovei, în data de 4 noiembrie 1921, a luat hotarârea (clasificata în documente cu nr. 1571) ca misiunea ortodoxa din Coreea sa treaca sub jurisdictia arhiepiscopului de Tokyo (Japonia). De atunci si pâna în 1949, anul plecarii ultimului preot rus din Coreea, arhiepiscopul de Tokyo a avut rol consultativ pe probleme de misiune, în tara, si i-a revenit responsabilitatea numirii si coordonarii clerului din Biserica „Sfântul Nicolae“ din Seul. Totusi, ororile celui de-al Doilea Razboi Mondial si îndelunga suferinta a poporului coreean, îndurata sub ocupatia japoneza care a durat 35 de ani, la care se adauga miscarile politice din Peninsula Coreea de la acea vreme, au influentat relatiile între comunitatea ortodoxa coreeana si Biserica Japoniei. Ca rezultat, comunitatea ortodoxa coreeana a fost izolata de restul comunitatilor eclesiastice ortodoxe din întreaga lume. În anul 1950, a izbucnit razboiul coreean. Singurul preot coreean ortodox, mentionat în statutul Misiunii ortodoxe ruse în Coreea (1 mai, 2005), a fost parintele Alexey Kim Eui Han, care, capturat de nord-coreeni, a disparut în cele din urma. Artileria militara a distrus biserica din Seul, iar credinciosii ortodocsi s-au risipit, în fuga lor de moarte. Asa se face ca faclia Ortodoxiei în Coreea a fost, din nou, pusa în pericol de a fi stinsa.

Eforturi misionare

Prezenta activa în regiune a arhimandritului grec Andreas Halkiopoulos a fost încununata de izbânda pentru credinciosii ortodocsi coreeni, care au reusit sa formeze o parohie în Seul. În timpul sederii sale în Coreea, cladirea bisericii a fost restaurata, orfanii coreeni au fost îngrijiti si hraniti zilnic si sute de noi convertiti ortodocsi au fost catehizati si botezati. Înainte de plecarea în Grecia a parintelui Andreas, un preot coreean a fost hirotonit în Tokyo, în data de 9 ianuarie 1954, în persoana parintelui Boris Moon, care a fost ales de membrii comunitatii ortodoxe din Seul. Staruia, totusi, o nemultumire care trebuia rezolvata. Biserica Ortodoxa din Coreea nu apartinea niciunei jurisdictii eclesiastice, din cauza relatiilor tensionate, de la acea vreme, cu Japonia. Astfel, în luna decembrie 1955, membrii comunitatii ortodoxe coreene au organizat o adunare generala, în urma careia au convenit sa trimita o petitie patriarhului ecumenic Athenagoras, în care cereau sa fie primiti sub jurisdictia sa eclesiastica. Patriarhia Ecumenica a raspuns pozitiv cererii, asumându-si administrarea Bisericii Ortodoxe Coreene. Preotul Boris Moon, alaturi de oameni devotati Bisericii, a luptat cu eforturi supraomenesti pentru a mentine comunitatea restrânsa a credinciosilor ortodocsi, pentru a salva proprietatea Bisericii, confiscata de Guvernul coreean, si pentru a construi, în cele din urma, biserica în stil bizantin a Catedralei „Sfântul Nicolae“, în anul 1968, pe locul în care se afla si astazi. Pâna în anul 2004, Biserica din Coreea a fost exarhat al Patriarhiei Ecumenice, sub supravegherea IPS Dionysios Metropolitan al Noii Zeelande, care era asistat, înca din anul 1975, de arhimandritul Soterios Trambas, hirotonit episcop-vicar în anul 1993. În 2004, Biserica din Coreea a fost ridicata la rangul de mitropolie, iar episcopul Soterios a fost numit mitropolit, iar în mai 2008, mitropolitul Soterios a demisionat de bunavoie si a fost ales mitropolit de Psidia. De atunci si pâna astazi, Mitropolit al Coreei este IPS Ambrosios Zographos.

În prezent

În ultimele decenii, Biserica Ortodoxa din Coreea a cunoscut o dezvoltare semnificativa. Pâna în prezent, sapte preoti coreeni sunt repartizati în tot atâtea parohii, carora li se adauga doi diaconi. Alaturi de Catedrala „Sfântul Nicolae“ din Seul, exista parohii ortodoxe în orasele Busan, Incheon, Jeonju, Chun-cheon, Yanggu si Ulsan, precum si numeroase capele. În 2004, s-a construit Biserica „Sfânta Treime“ din Pyongyang, Coreea de Nord. Cei care doresc sa primeasca botezul ortodox gasesc, în fiecare parohie, cursuri speciale de formare pentru catehumeni. Ortodocsii coreeni au la dispozitie o varietate de texte liturgice de baza, lucrari teologice si carti de instruire spirituala, traduse în limba materna, pe care le pot procura online, din diverse librarii, de la Centrul de Misiune din Seul (de pe lânga Catedrala „Sfântul Nicolae“), dar si din Incheon. De asemenea, se tin prelegeri, seminarii în universitati si în alte institutii academice despre Biserica Ortodoxa. Momentan, se fac eforturi pentru a construi un centru educational patriarhal si o scoala teologica noua în zona Gapyeong. În anul 1996, la seminarul teologic a fost introdus în programa un curs intensiv dedicat studentilor din India, Indonezia si Filipine, dintre care unii au fost hirotoniti, dupa absolvire, preoti si diaconi. Activitatile filantropice reprezinta o prioritate pentru parohiile ortodoxe din Coreea, din dorinta ajutorarii persoanelor nevoiase si a vârstnicilor. În acest sens, exista Centrul „Philanthropic“ din Chuncheon si o gradinita în Busan. Pastoratia Mitropoliei Ortodoxe din Coreea se adreseaza credinciosilor ortodocsi care vin din diferite tari ortodoxe cum ar fi Rusia, Ucraina, România, Bulgaria, Serbia, Belarus, dar si din SUA si Canada. Exista doua manastiri în cuprinsul Mitropoliei Ortodoxe din Coreea, una de maici, Manastirea „Schimbarii la Fata“ (în Gapyeong,), si alta de calugari, Manastirea „Sfântul Apostol Andrei cel întâi chemat“ (în Yanggu). (Documentar semnat de Raluca Brodner si publicat în „Ziarul Lumina” din data de 28 noiembrie 2013)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 855

Id: 35980

Data: Nov 28, 2013

Imagine: