In zilele de 18-19 iunie 2009, la Resedinta Patriarhala, sub presedintia Preafericitului Parinte Patriarh Daniel, a avut loc sedinta de lucru a Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane. Printre hotararile luate se afla si ridicarea Eparhiei Argesului si Muscelului la rangul de Arhiepiscopie.La Curtea de Arges a fiintat, la inceputurile ei, Mitropolia Ungrovlahiei, apoi, aici a ramas doar sediul unei episcopii, desfiintata in timpul comunismului si refacuta in anul 1990.Printre cele mai vechi asezari de care vorbeste istoria noastra se numara si Curtea de Arges cu imprejurimile ei. In veacul al XIII-lea, inalta cetate a Poenarilor, cu fortificatiile sale de piatra si putul care o lega direct cu albia raului de jos, facuse sa ajunga, pana departe, faima acestor locuri; iar pe la jumatatea secolului urmator, curtea Basarabilor si biserica 'Sfantul Nicolae Domnesc' rasfrang aceasta faima asupra intregii asezari adunata cu timpul in preajma lor: Curtea de Arges de mai tarziu.Dintre monumentele care au fost faurite de-a lungul veacurilor, din cate au impodobit Argesul vioevodal, de buna seama ca biserica inaltata de Neagoe Basarab (1512-1521) este cea mai valoroasa constructie de arta si arhitectura bisericeasca.Inceputa in 1514 din vrerea lui Neagoe Basarab de a crea un monument fara seaman de frumos lucrarile ei s-au incheiat trei ani mai tarziu, asa incat la 7 ianuarie 1517, ctitorul putea chiar sa vorbeasca de 'manastirea domniei mele de la Arges', si sa-i harazeasca'vama ce este la Ocna Mica de la Targoviste..'. Ascultand nu numai legenda, ci si unele stiri istorice, se pare ca din lipsa de bani, cu toata jertfirea podoabelor Doamnei sale, dar mai ales din lipsa de zile, zugravirea bisericii n-a putut fi ispravita inainte de trecerea intru cele vesnice a lui Neagoe Basarab.Asadar, ginerele voievodului, Radu de la Afumati (1522-1629), odata urcat pe scaun, a consfintit continuarea decorarii asezamantului, prin pisania din 10 septembrie 1526, care mentioneaza si numele lui Dobromir zugravul.Dupa toate izvoadele, Neagoe Basarab a cladit biserica sa pe fundatiile unui locas mai vechi, care nu fusese altul decat sediul primei Mitropolii a Ţarii Romanesti. Pe aceasta, Neagoe gasind-o 'daramata si neintarita .. a zidit-o si inaltat-o din temelii', fapt pe care un cronicar al infaptuirilor marelui voievod, Gavriil Protul, il intareste. In aceasta forma, biserica Manastirii Curtea de Arges cunoscuta din 1793 sub denumirea de 'Biserica Episcopala', cand a devenit resedinta Episcopiei Argesului, ramane, pentru arhitectura veacului al XVI-lea, monumentul cel mai de seama, si una dintre cele mai reprezentative constructii al sale.Ca atare o pomenesc documentele si o amintesc toti calatorii straini, care si-au aflat adapost in chiliile ei. Unii dintre ei, ca Paul de Alep, in 1654, considera vechea asezare a lui Neagoe drept 'una din minunile lumii'. Aceleasi cuvinte de inalta pretuire le noteaza, in 1794, si englezul Robert Ainslie si - mai tarziu - pictorii Bouquet si Lancelot, ale caror insemnari de calatorii si stampe au facut sa circule si in afara granitelor tarii faima manastirii lui Neagoe Basarab.Sursa istoricului: Episcopia Argesului si Muscelului

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 603

Id: 1686

Data: Jun 19, 2009

Imagine: