Raluca Prelipceanu a renunțat la Catedra Universității Evry din Franța urmându-și pasiunea pentru  iconografia veche și răspunzând unei chemări divine, aceea de a salva biserica veche de 260 de ani din Vința gata să fie înghițită de lacul toxic format în urma exploatărilor miniere.

„Biserica m-a ales pe mine, nu eu pe ea”, a declarat Raluca Prelipceanu. „Cred că fiecare suntem chemați într-un anumit loc cu un anumit scop, depinde însă de noi cum răspundem chemării respective”.

Raluca Prelipceanu are un doctorat în științe economice la Sorbona, a călătorit în peste zece țări fiind bursier Erasmus, Schuman, Marie Curie. A făcut parte din NEPSIS și s-a ocupat de cateheza copiilor în parohia ortodoxă din Limours.

”Înțelegi ce reprezintă «acasă» când te încearcă dorul

După finalizarea doctoratului a mai predat o vreme, a mai lucrat la niște proiecte, dar când a trebuit să schimbe locul de muncă, a hotărât să revină în România.

„Fiind departe de țară, de familie mi-am descoperit de fapt rădăcinile și identitatea”, a declarat Raluca Prelipceanu într-un interviu pentru site-ul Elita României.

„Cred că abia atunci când ești departe de casă, de mediul în care ai crescut și în care te simți protejat cumva, începi să descoperi cine ești cu adevărat, în confruntare cu marile provocări ale vieții. Atunci înțelegi ce reprezintă pentru tine cu adevărat «acasă» pentru simplul fapt că te încearcă dorul”.

Când s-a întors în România, o prietenă restaurator a provocat-o să o însoțească la o biserică veche de pe Valea Arieșului, care se afla atunci în restaurare.

„Am fost surprinsă de simplitatea și, totodată, profunzimea picturii pe care am descoperit-o acolo, de modul în care transpunea iconarul de acum 200 de ani în pictură cuvintele Evangheliei. De exemplu, scena Răstignirii: Hristos, pe cruce între cei doi tâlhări, dintre care unul s-a pocăit și celălalt nu. Cel care se pocăiește privește către Hristos, celălalt, pur și simplu, întoarce privirea”.

Ulterior a început să studieze pe cheltuiala proprie pictura din zona Transilvaniei din secolele 18-19, cu scopul de a demonstra că acei meșteri aveau o școală, că nu erau lipsiți de educație și că, în acele meleaguri, chiar și într-un context mai puțin propice, cel al presiunilor habsburgice, se dezvoltase o școală valoroasă de iconografie. Biserica de la Vința se afla pe lista sa.

Vința, o bijuterie ascunsă între văi

Vința este un loc încărcat de istorie. În acest sat localnicii au înfrânt un detașament al armatei imperiale, ajutând astfel răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan. Sătenii l-au ascuns apoi o vreme pe Crișan care s-a rugat în Biserica din Vința.

Biserica din Vința, dedicată Sf. Arhanghel Mihail, era mare pentru perioada în care a fost construită – încăpeau cu ușurință 60-70 de persoane. A fost clădită cu greutate într-o vreme în care românii din Transilvania nu aveau drepturi egale cu celelalte nații.

Când a ajuns la Vința, Raluca Prelipceanu a constatat că biserica, „o bijuterie ascunsă între văi”, aproape se scufunda în lacul de steril. Odată cu ea pierea și satul și chiar amintirea lui.

Atunci și-a spus că trebuie să facă ceva pentru un lăcaș de cult încărcat de istorie, mai ales că, în interior, se regăsește o reprezentare unică în România a celor 24 de bătrâni din Apocalipsă.

Pentru a atrage atenția asupra situației în care se afla biserica, dar și alte lăcașuri de cult din Apuseni a căror stare se degradează, Raluca Prelipceanu a organizat trei expoziții în colaborare cu Asociația ROST din București, Museikon din Alba Iulia și Primăria din Sibiu.

A implicat mai multe asociații și personalități, instituții de presă și chiar a trimis un memoriu la UNESCO și în acest mod au început să apară finanțările necesare.

Fundația Pro Patrimonio, prin vocea arhitectului Serban Sturdza, a hotărât că cea mai bună soluție pentru biserică este ca ea să fie mutată la Muzeul ASTRA de la Sibiu.

Muzeul ASTRA a plătit cheltuielile aferente extragerii picturii pe lemn, iar compania care face extracție minieră în zonă a suportat financiar operațiunea de preluare a turlei, a elementelor de lemn și zidărie și cea mai mare parte a operațiunii de extragere a picturii pe zid.

Proiectul Vința era așadar neașteptat și urgent. Cel mai dificil a fost să găsească o echipă care să extragă pictura de pe zid. A fost o muncă foarte grea și îndelungată pentru că nu s-a putut apela la procedurile obișnuite de extracție. Stratul pictural se afla foarte aproape de pietrele din zid.

Pentru ca pictura să nu se deterioreze, s-a folosit o procedură denumită stacco a masselo – desprinderea bucăților de zid, piatră cu piatră, pentru a se ajunge la scenele din spate.

Până să vină finanțările, Raluca Prelipceanu a trebuit să suporte singură cheltuielile șantierului. A împrumutat bani de la părinți, de la Pr. Modest Moldovan, iconarul schitului Sf. Ioan Evanghelistul de la Găbud, de la doamna profesor și arhitect Mihaela Palade.

Biserica a ajuns la Sibiu

Prin contribuția mai multor persoane implicate în acest fel, la sfârșitul lunii octombrie cele au fost duse la Muzeul ASTRA cele 144 de bucăți de frescă extrase de la biserica din Vința.

Biserica va fi refăcută în Muzeul sibian în aproximativ doi ani. Până în prezent s-a restaurat iconostasul, iar pe 13 iulie 2019 a fost pusă piatra de temelie pentru reconstrucția bisericii.

În prezent se lucrează în paralel la restaurarea bolții și la ridicarea bisericii, la ziduri. Pictura pe zid va fi replantată atunci când construcția va fi finalizată.

Există o promisiune din partea Comisiei pentru Monumente ca atunci când va fi gata să se ia în considerare declararea acesteia drept monument istoric.

”Trebuie să ne unim în jurul acestor valori!

Salvatoarea Bisericii din Vința a subliniat faptul că „România are valori de care ar trebui să fie mândră, care nu sunt cu nimic mai puțin importante ca cele ale altor țări și ar trebui promovate ca atare”.

„În afară de corupție, de distrugerile de întreprinderi, păduri, trafic de persoane, etc. există și multe lucruri frumoase care se întâmplă în țară și care au nevoie de susținerea oamenilor”.

„Aș vrea să înțelegem că trebuie să ne unim în jurul acestor valori, care până la urmă reprezintă identitatea noastră”, a transmis Raluca Prelipceanu.

Foto credit: Elita României

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 285

Id: 68362

Data: Nov 26, 2019

Imagine: