Se incheie maine, 25 ianuarie, Saptamana de Rugaciune pentru Unitatea Crestina, tema de reflectie a acestui an fiind 'Şi staruiau in invatatura Apostolilor si in impartasire, in frangerea painii si in rugaciuni'. Despre acest eveniment ne vorbeste parintele Ion Armasi, secretar al Cancelariei Sectorului Comunitati externe al Patriarhiei Romane.In aceasta perioada, cultele crestine din Romania se intalnesc in fiecare seara pentru a se ruga impreuna in cadrul Saptamanii de Rugaciune pentru Unitatea Crestina. Spuneti-ne cateva detalii despre istoricul acestui eveniment. De cand dateaza si care este scopul lui?A devenit deja o traditie ca, la inceputul fiecarui an, in perioada 18-25 ianuarie, credinciosii diferitelor Biserici din Romania sa se regaseasca unii cu altii, in aceste zile ale Saptamanii de Rugaciune pentru Unitatea Crestina, pentru ca, impreuna, sa dea slava lui Dumnezeu Celui in Treime laudat.Saptamana de Rugaciune pentru Unitatea Crestina este una dintre cele mai de seama actiuni pe taram ecumenic, este parte integranta din Miscarea Ecumenica, inca de dinaintea infiintarii Consiliului Mondial al Bisericilor in 1948. Biserica Ortodoxa Romana si-a manifestat vocatia ecumenica raspunzand, inca din 196l, printr-o hotarare a Sfantului Sinod, la propunerea Consiliului Mondial al Bisericilor de a se alatura eforturilor de refacere a unitatii vazute a tuturor crestinilor. Din motive independente de vointa Bisericii noastre, abia in 1993 aceasta hotarare sinodala a fost pusa in practica. Din anul 1993, Biserica noastra participa efectiv la desfasurarea, in Romania, a acestei Saptamani de Rugaciune, in stransa cooperare cu Asociatia Ecumenica a Bisericilor din Romania - AIDRom. Tema din acest an ne reaminteste de inceputurile BisericiiIn fiecare an avem cate o tema de reflectie, anul acesta avand tema 'Şi staruiau in invatatura Apostolilor si in impartasire, in frangerea painii si in rugaciuni'. Cine alege aceste teme si de ce se alege cate o tema anual?Temele de reflectie pentru aceasta manifestare sunt alese, anual, de un comitet mixt format din reprezentanti ai Comisiei Credinta si Constitutie a CMB si ai Consiliului Pontifical pentru unitatea crestina, la propunerea Bisericilor crestine din intreaga lume.Tema din acest an, propusa de Bisericile crestine din Ierusalim, ne reaminteste de inceputurile Bisericii, de bucuria care i-a cuprins pe Apostolii adunati in Ierusalim la Pogorarea Sfantului Duh, sub forma limbilor de foc. Cum trebuie sa se raporteze crestinii ortodocsi la aceste intalniri, in conditiile in care sunt voci care pun sub semnul indoielii orice subiect legat de ecumenism?Biserica Ortodoxa Romana si-a manifestat dintotdeauna vocatia ecumenica, pornind de la porunca Mantuitorului Hristos 'ca toti sa fie una' (Ioan 17, 21), aceasta devenind un imperativ esential al crestinismului contemporan.De aceea, ea continua si va continua promovarea si intensificarea relatiilor sale cu Biserica Romano-Catolica, cu Bisericile protestante, cu organismele crestine interne si internationale si cu alte organizatii religioase sau laice.Desigur, sunt multe voci care blameaza orice forma de dialog si conlucrare cu alte culte. Nu acesta este spiritul crestin. Nimeni nu a tradat sau tradeaza Ortodoxia daca participa la actiuni cu caracter intercrestin. Din contra. Este o forma de promovare a Ortodoxiei in medii care altadata erau greu accesibile. Noi trebuie sa lucram pentru ca lumina sa lumineze tuturor, nu sa o ascundem sub obroc. Aceasta impreuna-lucrare a Bisericilor din Romania are ca scop o mai buna cunoastere si o mai mare apropiere intre Biserici.Dialogul nu inseamna diluarea propriei identitatiExista o evolutie a dialogului interconfesional? Daca da, in ce sens si cum se traduce in mod practic aceasta?Exista o constanta a dialogurilor interconfesionale. Dupa cum cunoasteti, Biserica Ortodoxa Romana este angrenata in dialoguri teologice cu Biserica Romano-Catolica, cu Bisericile protestante, cu Biserica Anglicana.In unele cazuri, s-au facut progrese deosebite. Faptul ca se discuta teme precum Sobornicitatea Bisericii, Primatul Episcopului Romei in comuniunea Bisericilor, teme foarte importante in raporturile dintre Bisericile crestine, ne indreptateste sa credem ca suntem pe un drum bun. Bisericile crestine au constientizat necesitatea unei mai bune conlucrari in vederea unei marturisiri comune a lui Hristos. Desigur, exista diferente intre Dialogul dragostei, al bunei intelegeri, al filantropiei, si Dialogul adevarului, al marturisirii comune in perspectiva comuniunii depline.Ce inseamna 'unitatea crestinilor'? Cum trebuie ea inteleasa?Unitatea crestinilor trebuie sa aiba ca finalitate unitatea in sensul unitatii de credinta si a comuniunii sacramentale. Consideram ca unitatea crestina este darul Duhului Sfant, care se va implini cand Dumnezeu doreste. Pana atunci, trebuie sa depunem eforturi pentru o cat mai buna relationare intre credinciosii diferitelor Biserici. Trebuie sa dam marturie ca suntem ucenici ai lui Hristos, avand dragostea liantul care ne uneste.Dialogul nu inseamna diluarea propriei identitati.Ce se intampla la aceste intalniri, participa activ clericii ortodocsi la slujbele celorlalte confesiuni sau doar asista?La aceste intalniri pot participa toti credinciosii care isi doresc acest lucru. Conform Hotararii Sfantului Sinod nr. 6745/ 29 octombrie 2008, reprezentantii Bisericii noastre invitati la aceste momente nu vor purta insemne liturgice si nu vor avea interventii in timpul slujbelor. De asemenea, in bisericile ortodoxe reprezentantii celorlalte culte vor asista la slujba Vecerniei, iar, dupa otpust, unul dintre acestia va rosti mesajul de salut.Nu este vorba de o ingradire a participarii, ci numai de respectul cuvenit desfasurarii serviciului religios propriu fiecarui cult. Imixtiunile in slujbe nu sunt specifice Ortodoxiei si pot aduce multa confuzie in randul credinciosilor.Traditie in dialog, rol educativ si cooperare in plan social-filantropicLa intalniri participa doar confesiunile crestine sau si alte religii necrestine?In Bucuresti, pe langa Patriarhia Romana, mai sunt implicate in aceasta actiune: Biserica Romano-Catolica, Biserica Greco-Catolica, Biserica Reformata, Biserica Armeana, Biserica Anglicana si Biserica Evanghelica Luterana. De obicei, popasul de rugaciune debuteaza, in alternanta, in fiecare an, fie la Catedrala patriarhala, fie la Catedrala Romano-Catolica 'Sfantul Iosif'.In tara, fiecare ierarh hotaraste asupra organizarii acestui moment de rugaciune. Nu in toate localitatile sunt prezente toate confesiunile crestine. De aceea, in anumite locuri, sunt invitate unele culte neoprotestante, care marturisesc credinta trinitara.Fiind, asa cum si numele o cere, un prilej de rugaciune pentru unitatea crestinilor, consideram ca in primul rand se adreseaza Bisericilor crestine, dar, in semn de prietenie si apreciere, pot asista si reprezentanti ai altor religii. Care credeti ca va fi scopul final al acestor intalniri?Asa cum Parintele Patriarh Daniel spunea in mesajul transmis cu acest prilej, este nevoie, pe de o parte, de a continua aceasta traditie a rugaciunii comune, in spiritul fratietatii crestine, iar, pe de alta parte, de a pune accentul mai mult pe rolul sau educativ, ca expresie a unui ecumenism practic, bazat pe cooperare in planul social-filantropic.Scopul este o mai buna cunoastere a credinciosilor nostri, o apropiere mai mare intre Biserici si o marturisire comuna a valorilor crestine si a lui Dumnezeu Cel in Treime laudat. (Articol publicat in Ziarul Lumina din data de 24 ianuarie).

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 1394

Id: 11486

Data: Jan 24, 2011

Imagine: