În satul vasluian Schinetea, locul unde este înhumat mareşalul Constantin Prezan, va fi construit un nou lăcaş de cult. Piatra de temelie a fost aşezată de Episcopul Ignatie marţi, în prezenţa credincioşilor şi a autorităţilor locale.  

Biserica, închinată Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, va avea hramul „Acoperământul Maicii Domnului”, informează eparhia.

În omilia sa, Episcopul Huşilor a explicat că noi mergem la biserică pentru a dobândi stilul de viață al lui Hristos.

„Nu putem dobândi acest mod de viață în Hristos, decât participând la slujbele Bisericii, mai cu seamă la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, când Hristos Însuși ni Se dăruiește, în Sfânta Împărtășanie. Prin invocarea Duhului Sfânt în rugăciune, pâinea și vinul sunt transformate în Trupul și Sângele lui Hristos, Care ne îndumnezeiesc, făcându-ne părtași vieții lui Hristos”.

În satul Schinetea îşi doarme somnul de veci eroul naţional Constantin Prezan, numit de ziaristul Pamfil Şeicaru „generalul unităţii naţionale”. Una dintre marile sale dorinţe a fost să construiască în Schinetea un lăcaş de cult, însă gândul bun a prins viaţă la 78 de ani de la mutarea sa în veşnicie.

Mareșalul Constantin Prezan

S-a născut în data de 27 ianuarie 1861 în comuna Butimanu-Luceanca (actualmente în jud. Dâmbovița).

Între anii 1874- 1878 a frecventat cursurile Şcolii Fiilor de Militari de la Iaşi, care avea ca scop pregătirea elevilor pentru Şcoala Militară de Infanterie şi Cavalerie din Bucureşti, pe care a absolvit-o în anul 1880.

Şi-a continuat educația militară la Școala Specială de Artilerie și Geniu (1881-1883), fiind avansat la gradul de locotenent.

A urmat apoi cursurile Școlii de Artilerie și Geniu de la Fontainebleau din Franța, pe care o absolvă meritoriu în anul 1886.

În anul 1901, familia Prezan se stabilește la Schinetea, colonelul fiind numit comandant al Regimentului 7 „Racova”, nr. 25, din garnizoana Vas­lui. În scurt timp a fost avansat la gradul de general datorită înal­tei ținute militare.

Datorită lui, în anul 1917, Armata Română a fost triumfătoare în bătăliile de la Mărăști, Mărășești și Oituz, oprind ofensiva Puterilor Centrale.

În anul 1920, mareșalul Prezan se pensionează şi se retrage la moșia sa de la Schinetea.

Lui i se datorează construcția tronsoanelor de cale ferată Buhăiești-Băcești şi Băcești-Roman, precum și redeschiderea Schitului Mălinești (la insistențele soției sale Olga) în 1927, pe care l-a înzestrat cu o parte din moșia sa, schitul fiind până atunci căzut în ruină în urma promulgării legii secularizării averilor mănăsti­rești.

În data de 14 iunie 1930, Regele Carol al-II-lea îi conferă titlul de Mareșal al României.

A trecut la cele veşnice în data de 27 august 1943. La înmormântarea sa au participat oficialităţi precum: Regele Mihai I, mareșalul Ion Antonescu, Patriarhul Nicodim Munteanu, profesorul Horia Hulubei, rectorul Universităţii din Bucureşti, alături de profesorul Constantin David, rectorul Universităţii din Iaşi, ierarhi, clerici și mii de oameni.

Sursă foto: România Liberă

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 299

Id: 74984

Data: Oct 7, 2021

Imagine: