Biserica paznuieste astazi, 6 august a.c., Schimbarea la Fata a Domnului nostru Iisus Hristos, unul din cele 12 praznice imparatesti, numita in popor si Preobra-jenia sau Probojenia (denumirea slava a sarbatorii). Este sarbatoarea Schimbarii minunate la Fata a Domnului, in muntele Taborului inaintea ucenicilor Petru, Iacov si Ioan, aratandu-le lor slava Sa, pe cat li se putea, pregatindu-i astfel pentru Patima cea de buna-voie dar si vestindu-le Invierea cea din morti ( Matei XVII, 1- 9 ; Marcu IX, 2 - 9 si Luca IX, 28 -36).Daca la inceput sarbatoarea marca aniversarea anuala a sfintirii bisericii zidite de mama imparatului Constantin cel Mare, Elena, pe muntele Taborului, in secolul al IV-lea d. Hr., aceasta incepe sa aiba un loc aparte in rindul marilor praznice. Traditia consemneaza ca generalizarea sarbatorii in Imperiul Bizantin a avut loc abia in secolul al VIII-lea dupa Hristos. Atat in Rasarit cat si in Apus, serba¬rea ei incepe sa fie mentionata in documente din prima jumatate a secolu¬lui V, de cand avem cuvantari festive in cinstea ei, de la patriarhul Proclu al Constantinopolului, patriarhul Chiril al Alexandriei si papa Leon cel Mare. O gasim indicata si intr-un calendar liturgic local al Ierusalimului din sec. VII, iar in sinaxarele constantinopolitane si in alte carti liturgice, manuscrise grecesti, apare pe la inceputul secolului VIII. In sec. VIII, Sf. Andrei Criteanul ne-a lasat o frumoasa predica festiva la aceasta sarbatoare. In tot cazul, sarbatoarea era generalizata in tot Rasaritul pana in sec. VIII, cand Sfintii Ioan Damaschinul si Cosma de Maiuma compun imnuri pentru slujba zilei.La o saptamana de la vestirea patimilor, Iisus s-a retras sa se reculeaga si sa se roage. El ii lua cu Sine pe apostolii Petru, Iacob si Ioan si s-a suit in muntele Taborului. Aici, pe cand se ruga Tatalui ceresc, 'S-a schimbat la fata inaintea lor si a stralucit fala Lui ca soarele, iar hainele Lui s-au facut albe ca lumina. Şi s-au aratat lor Moise si Ilie vorbind cu El' (Mt 17, 2-3). Coplesiti de bucurie, cei trei apostoli ar fi dorit sa ramana acolo pe veci. De aceea, Petru exclama: 'Doamne, bine este noua sa fim aici. De voiesti sa facem trei colibe: Ţie una, lui Moise una si lui Ilie una.' Insa, pe cand graiau, iata un nor luminos i-a umbrit si glas din nor zicand: 'Acesta este Fiul meu cel iubit in care am binevoit, pe Acela sa-L ascultati' (Mt 17,5). Acest glas s-a mai auzit o data la Botezul Domnului in Iordan, cand Duhul Sfant s-a coborat peste El in chip de porumbel.Curand dupa aceasta, norul si cei doi prooroci au disparut, iar Domnul cu cei trei apostoli au ramas singuri. Pe cand se coborau din munte, Mantuitorul le-a poruncit sa nu spuna nimanui vedenia aceasta pana cand Fiul Omului va invia din morti. Sarbatoarea Schimbarii la Fata este prin excelenta aceea a indumnezeirii naturii noastre omenesti si a participarii trupului nostru trecator la bunurile vesnice, care sunt mai presus de fire.In aceasta zi se aduc in biserici prinoase din struguri, se binecuvinteaza si se impart (obicei crestin vechi, amintit in canonul 28 al Sinodului Trulan). In unele parti (Biserica rusa) in aceasta zi se face in biserici si la cimitire pomenirea generala a mortilor si mai ales a eroilor morti pentru apararea patriei.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 827

Id: 2162

Data: Aug 7, 2009

Imagine: