La un kilometru de orasul vrancean Panciu, pe un platou de munte, se afla Schitul 'Sfantul Ioan', metoc istoric al Manastirii Brazi, unde a trait Sfantul Ierarh Teodosie. Zona de munte a Vrancei s-a aflat timp de sute de ani sub autoritatea duhovniceasca a mai multor stareti, invatatori ai isihasmului, intre care cel mai cunoscut a fost Sfantul Vasile de la Poiana Marului. Schitul 'Sfantul Ioan', la fel ca si manastirea-mama, a fost refacut incepand cu anii a90, iar viata monahala se desfasoara dupa regulile ei.Schitul 'Sfantul Ioan' - Panciu este situat la aproximativ 1,5 kilometri vest de orasul vrancean Panciu, iar in raport cu Manastirea-mama Brazi, se afla la aproximativ 700 de metri nord, pe un platou ceva mai inalt decat asezamantul monahal din vale. De aici, din mijlocul viilor de pe Dealul Neicului, se pot vedea Magura Odobestilor, unde se afla Manastirea Tarnita, orasul Panciu si aproape toata Valea Şusitei.Istoria Schitului 'Sfantul Ioan' - Panciu incepe in anul 1807, cand staretul Manastirii Brazi, ieroschimonahul Dimitrie, a mutat in locul de astazi al schitului vechea biserica din lemn de la Brazi, din a doua jumatate a secolului al XVII-lea, ctitorita de Sfantul Ierarh Mucenic Teodosie, careia ii adauga, la hramul cel vechi, 'Sfantul Mare Mucenic Gheorghe', al doilea hram: 'Taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul', de unde provine si numele pe care il are schitul de atunci incoace. Schitul a avut statutul unei bolnite pentru ca staretul Dimitrie a asezat spre a fi ingrijite aici mai multe calugarite batrane si bolnave.Schitul a fost pustiit de razboiIntrucat, cu vremea, biserica din lemn, veche de doua sute de ani, facuta de Sfantul Ierarh Mucenic Teodosie, s-a ruinat, in locul ei a fost ridicata, la 'Sfantul Ioan', intre anii 1892 si 1894, o noua biserica, din zid, cu cheltuiala lui Dumitrache Filip, ajutat de staretul Irinarh Borsescu de la Brazi; lacasul de cult va fi insa aproape complet distrus in anii 1917-1918 ai Primului Razboi Mondial. In urma luptelor ce s-au dat in zona, nemtii au bombardat si au ocupat orasul Panciu. In urma razboiului, biserica a ramas cu peretii ciuruiti de gloante, geamurile sparte, iar mobilierul distrus.In 1919, cu ajutorul reginei Maria a Romaniei, au fost puse usi, ferestre si pardoseala in chilii, astfel incat viata monahala a renascut. In anii pasnici si bogati de dupa 1933, preotul Teodor Antohe, slujitor la Biserica 'Sfantul Nicolae' - Şelari din Bucuresti, a ridicat din temelie (intre 1934 si 1936), cu cheltuiala lui si a unor credinciosi, o biserica noua, din zid, incapatoare. Atunci a fost perioada de inflorire a Schitului 'Sfantul Ioan', atat spirituala, cat si materiala. Desi varstnice si suferinde, cele 40-60 de maici si surori din schit isi asigurau traiul de fiecare zi lucrand la torsul canepei si al lanei, la impletit lucruri de imbracaminte, dar mai ales la tesut carpete si covoare. Locuiau in casute modeste, insa exemplar de curate si bine chivernisite, iar cele mai tinere, desi foarte putine, se straduiau si la ingrijirea maicilor batrane si bolnave.Cutremurul din dimineata zilei de 10 noiembrie 1940 a distrus, pana-n temelii, biserica din zid. Intrarmate cu puterea rugaciunii si avand nadejdea toata la Dumnezeu, calugaritele de la Schitul 'Sfantul Ioan' au ridicat, imediat dupa razboi, o noua biserica din lemn, foarte modesta.Schitul a fost alipit Manastirii Brazi in perioada comunista, dar nu a putut fi salvatIn anul 1949, autoritatile bisericesti, pentru a salva lacasul de cult de la Schitul 'Sfantul Ioan', amenintat a fi desfiintat de catre regimul comunist, a unit schiturile de la Brazi si 'Sfantul Ioan' intr-un singur asezamant calugaresc. Decretul de stat din anul 1959 izgoneste, in acel an, toate cele 65 de calugarite din acest asezamant monahal, distrugand totul si in deal, la 'Sfantul Ioan', unde au ramas, acoperite de ierburi si copaci, doar zidurile ce aminteau de biserica daramata de cutremur in 1940.Pana in 1999, asezamantul monahal de maici Schitul 'Sfantul Ioan' a stat in toata vremea sub obladuirea duhovniceasca a manastirii-mama de la Brazi. In acest an, cu binecuvantarea Inalt Preasfintitului Epifanie, Arhiepiscopul Buzaului si Vrancei, calugaritele de la Manastirea Brazi au ridicat o noua biserica la schitul din deal si un corp de chilii. In prezent, Schitul 'Sf. Ioan' - Brazi are o obste formata din trei calugarite, egumena fiind stavrofora Pavelina Cafagiu, fosta stareta la Manastirea Brazi din apropiere, unde a lucrat cu mult folos duhovnicesc si material.La Manastirea Brazi, din apropierea Asezamantului monahal 'Sfantul Ioan', se afla asezate, spre cinstire si inchinare, moastele Sfantului Ierarh Teodosie.Astazi, la 'Sfantul Ioan', doar ruinele din fata noii biserici atesta vechimea acestui asezamant monahal si stau ca marturie a trecutului dureros ce si-a lasat amprenta si aici.Linistea din schit, aerul curat ce invaluie tinutul, florile ce inveselesc incinta, turla lacasului de cult ce te intampina maiestuoasa si semnul sfintei cruci, toate arata dorul nestavilit dupa Dumnezeu, dupa mantuire.La Schitul 'Sf. Ioan' - Brazi se ajunge calatorind - fie dinspre Muntenia, fie dinspre Moldova - pe drumul E85 pana in punctul Tisita; de aici, se urmeaza drumul spre Panciu-Soveja; in localitatea Neicu, dincolo de orasul Panciu, se face la stanga, printre vii, drumul ducand pelerinii pana in poarta asezamantului monahal.(Articol publicat in Ziarul Lumina, Editia din data de 14 ianuarie 2012)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 778

Id: 19294

Data: Jan 14, 2012

Imagine: