La Facultatea de Teologie Ortodoxa „Justinian Patriarhul“ din Bucuresti, au continuat joi, 27 martie, serile cultural-duhovnicesti organizate de pr. lect. dr. Gheorghe Holbea, prodecan al acestei facultati, informeaza „Ziarul Lumina”. Editia de joi a fost dedicata Sfintilor Martiri Brâncoveni, iar evenimentul s-a desfasurat în Amfiteatrul „Dumitru Staniloae“.Invitatii serii au fost solistul de muzica populara româneasca Grigore Lese, scriitoarea Lidia Popita Stoicescu si artistul restaurator Elena Murariu. Scriitoarea Lidia Popita Stoicescu a recitat publicului poezia „Scrisoare - Contesei de Noailles“ a lui Octavian Goga, a vorbit despre martiriul Sfintilor Brâncoveni si a explicat cine au fost de fapt fiii lui Constantin Brâncoveanu. „Studentii ar trebui sa stie, în afara de istorie, ca familia lui Constantin Brâncoveanu a fost una cu 11 copii, a fost o familie foarte legata, foarte unita. Copiii aveau un respect extraordinar fata de tatal lor si o dragoste profunda fata de el. Foloseau un sistem de adresare pe care nu l-am întâlnit nicaieri: li se spune «blândul meu parinte», «blânda mea mama», niste apelative foarte tandre. Aceasta înseamna ca au fost crescuti în aceasta tandrete si este firesc pentru ca Brâncoveanu, fiind un mare iubitor de cultura, de frumos si de spiritualitate, este normal ca si-a crescut copiii asa. În afara de aceasta, de educatia copiilor sai s-au ocupat cei mai buni profesori adusi din strainatate, profesori si la Academia «Sfântul Sava» din Bucuresti“, a spus Lidia Popita Stoicescu.Prin organizarea acestei seri cultural-duhovnicesti înscrisa în Anul comemorativ al Sfintilor Martiri Brâncoveni s-a încercat o revenire la modelele românilor, care sunt în primul rând sfintii neamului. „Prin aceste seri urmarim, într-o lume în care parintimea este oarecum înlaturata printr-un mijloc machiavelic, sa atragem atentia asupra parintimii, pe care voievodul martir Constantin Brâncoveanu ne-o împartaseste, o parintime care are constiinta ca vine de la Dumnezeu si se îndreapta spre El. Lucrul cel mai important este faptul ca Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu este un model important pentru spiritualitatea româneasca si pentru neamul românesc. De ce? Pentru ca el aduna în personalitatea sa pe înteleptul profund înradacinat în spiritualitatea poporului sau, dar în acelasi timp este si un om deosebit de instruit. El îsi asuma cu multa smerenie si demnitate conducerea Ţarii Românesti, iar epoca sa este una emblematica prin toate institutiile de învatamânt pe care el le-a întemeiat. De asemenea, a fost important pentru asistenta sociala (Spitalul Coltea din Bucuresti) si pentru tipariturile promovate în diferite limbi. În momentul în care este condamnat de sultan, el are aceasta tarie sa-i îndemne pe fiii sai sa ramâna crestini, spunându-le: «Daca am pierdut tot ceea ce avem în asta lume, sa nu ne pierdem sufletul». Eu cred ca acesta este un mesaj catre toti parintii din România, pentru ca pastrarea sufletului curat este esentiala. Consider ca promovarea reperelor neamului înseamna pentru noi o întoarcere acasa“, a spus pr. prodecan Gheorghe Holbea. Elena Murariu a vernisat în cadrul programului o expozitie dedicata Sfintilor Martiri Brâncoveni si au recitat poezii Tomi Cristin si Cerasela Popescu. De asemenea, au sustinut microrecitaluri: Grupul „Nectarie Protopsaltul“, corul Bisericii „Precupetii Noi“ si Grupul vocal „Sfântul Ştefan cel Mare“.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 586

Id: 39313

Data: Mar 29, 2014

Imagine: