Biserica Ortodoxa cinsteste la 10 februarie pe Sfantul Mucenic Haralambie. Sfantul a trait in secolul al II-lea si este cel mai batran mucenic dintre cei cunoscuti de Biserica. A fost episcop al cetatii Magnezia din Asia Mica si si-a inchinat viata lui Hristos si indrumarii credinciosilor. Pentru ca prin fapta si cuvantul sau a adus multi pagani la crestinism, si-a atras mania prigonitorilor. In ciuda varstei inaintate, de 113 ani, i-au jupuit pielea de pe tot corpul si i-au rupt carnea cu carlige de fier. Vazand ca sfantul rabda durerile fara sa scoata vreun cuvant rau, doi soldati care il pazeau si-au marturisit si ei credinta in Dumnezeul lui Haralambie, fiind si omorati pe loc pentru aceasta. La fel, alte trei femei care au vazut puterea sfantului de a indura chinurile L-au laudat pe Hristos si au fost si ele imediat martirizate. Se spune ca Luchie, comandantul armatei, cuprins de manie, a apucat el insusi instrumentele de tortura, incepand sa-l raneasca pe sfant, cand, deodata, mainile i-au cazut ca secerate. Atunci, l-a scuipat in fata pe sfant, dar gura i s-a strambat si i s-a intors la ceafa. Luchie, disperat, l-a implorat pe sfant sa-l salveze cu rugaciunile sale si sa se milostiveasca de el. Sfantul Haralambie, in bunatatea lui, s-a rugat pentru Luchie, care s-a vindecat pe loc. Imparatul Septimiu Sever, cand a auzit toate acestea, a fost cuprins de manie si a trimis pentru a-l aresta pe Haralambie si a-l aduce in fata lui. Ajuns in Antiohia, mucenicul a fost supus altor chinuri, insa s-a vindecat in chip miraculos. In cele din urma, i s-a taiat capul cu sabia. Dupa executie, fiica imparatului, Galinia, care trecuse la crestinism, a ingropat trupul martirului cu multa evlavie.Izbavitor de ciuma si de foameteCredinta si minunile Sfantului Haralambie au ramas vii in constiinta crestinilor, de-a lungul veacurilor, istoria consemnand numeroase situatii in care oamenii i-au cerut ajutorul in situatii grele, iar el i-a ajutat. Dupa cum se spune chiar in acatistul inchinat lui, sfantul este 'izbavitor de ciuma si de foamete'. In 1813, In Ţara Romaneasca s-a abatut o mare epidemie de ciuma, incat mureau zilnic 300 de bucuresteni. Numita 'ciuma lui Caragea', pentru ca s-a petrecut in vremea acestui domnitor, aceasta a secerat 90.000 de morti. In aceasta situatie, nadejdea oamenilor a fost pusa in Sfantul Mucenic Haralambie ca singurul care putea sa-i izbaveasca de boala. Intr-adevar, dupa multe rugaciuni si cereri adresate lui, ciuma a disparut.Tot catre Sfantul Haralambie si-au indreptat oamenii nadejdea si cu cativa ani inainte, in 1995, in timpul cumplitei foamete din vremea lui Alexandru Constantin Moruzi.Locuri unde se afla fragmente din moastele saleImediat dupa martiriul Sfantului Haralambie, crestinii au inceput sa cinsteasca moastele sale cu multa credinta si evlavie. Parti din cinstitele sale moaste se afla in momentul de fata in biserici din mai multe tari, inclusiv la noi in tara. Capul Sfantului Haralambie se pastreaza la Manastirea 'Sfantul Ştefan' din Meteora, unde se savarsesc nenumarate minuni. Din hrisoavele existente la manastire aflam ca, in 1398, domnul ungrovlah Ioan Vladislav a donat manastirii un fragment din lemnul Sfintei Cruci, particele din moastele Sfantului Ioan Botezatorul si a inchinat terenuri din Ţara Romaneasca, iar nepotul sau, vornicul Dragumar, a facut sa parvina acestui sfant lacas capul Sfantului Mucenic Haralambie.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 602

Id: 28286

Data: Feb 9, 2013

Imagine: