Sfântul Constantin este modelul ideal al oricărui demnitar chemat să gestioneze treburile unei comunităţi sau ale unui neam, a spus Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul în predica de joi seara de la Catedrala Patriarhală.

Ierarhul şi-a argumentat cuvintele rostite la Slujba Privegherii prin evidenţierea calităţilor  sfântului, dar şi a hotărârilor pe care le-a adoptat pentru bunăstarea imperiului, în cei 30 de ani de domnie. De asemenea, Preasfinţia Sa a subliniat dragostea împăratului pentru Biserică şi ajutorul oferit creştinilor.

„S-a dovedit a fi nu doar cel care va elibera credinţa creştină, care va da libertare deplină de manifestare creştinilor în Imperiul Roman, ci s-a dovedit a fi un apărător şi protector al Bisericii, un adevărat apostol. A fost un împărat mare din toate punctele de vedere, a fost un strălucit funcţionar imperial, un mare general, un strălucit împărat, dar, în acelaşi timp, şi un evlavios membru al Bisericii şi un sprijinitor al unităţii Bisericii de pretutindeni,” a spus Preasfinţia Sa.

Pentru modul în care a condus imperiul, Sfântul Constantin a primit apelativul de „cel Mare”, dar nu din partea Bisericii, a afirmat episcopul.

„Acest atribut nu i-a fost dat de Biserică, ci de către un filozof atenian păgân care scriind biografia împăratului l-a numit cel Mare. Biserica, recunoscătoare, l-a trecut în rândul sfinţilor şi l-a numit Întocmai cu Apostolii pentru libertatea pe care a dăruit-o”.

Preasfinţia Sa a amintit de convocarea Sinodului Ecumenic de la Niceea din 325, despre care a spus că a fost cea mai importantă faptă a Sfântului Constantin din punct de vedere al unităţii Bisericii

„Au participat 318 Sfinţi Părinţi şi Biserica, fără a aduce o învăţătură nouă, a stabilit şi clarificat învăţătura ei de credinţă bazată pe Sfintele Evanghelii şi învăţătura părinţilor de dinainte cu privire la dumnezeirea Mântuitorului Iisus Hristos”.

Sfântul Constantin a fost cel care a convocat Sinodul de la Niceea pentru a reface unitatea Bisericii.

„A participat la şedinţele de deschidere şi închidere împreună cu mama sa, Sfânta Elena; a ţinut un discurs în care îi numeşte pe episcopi prietenii săi, el însuşi socotindu-se a fi împreună slujitor al Bisericii împreună cu episcopii şi-a rugat să depună toate eforturile de a reconstrui unitatea Bisericii sfâşiată de erezia lui Arie din Alexandria Egiptului”.

Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt ocrotitorii spirituali ai Catedralei Patriarhale, de la a cărei sfinţire s-au împlinit 363 de ani.

Ctitoria domnitorului Constantin Șerban Basarab, actuala catedrală, a fost sfinţită în data de 6 mai 1658 de Patriarhul Macarie III al Antiohiei.

În anul 2002, la sărbătoarea hramului catedralei, o delegație a Bisericii Ortodoxe din Cipru a dăruit Patriarhului Teoctist o raclă cu fragmente din moaștele Sfinților Împărați Constantin și Elena, aduse de la Mănăstirea Kykkos.

De-a lungul a trei secole și jumătate de existență, Catedrala din Dealul Mitropoliei a fost locul în care s-a scris istoria Bisericii noastre, de la întronizări de mitropoliți și patriarhi și până la impresionantele pelerinaje la moaștele Cuviosului Dimitrie cel Nou sau la ale altor sfinți.

Vezi mai multe fotografii în galeria foto.

Foto credit: Basilica.ro/Raluca-Emanuela Ene

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 269

Id: 73630

Data: May 20, 2021

Imagine: