Pe pastorul Tesalonicului cel preavrednic si pe luminatorul Bisericii cel prealuminat sa-l laudam in cantari dumnezeiesti; caci s-a aratat lacas al luminii celei neapuse si daruieste luminare si har imbelsugat tuturor celor ce striga: Bucura-te, parinte Grigorie!Sfantul Grigorie, gura ortodocsilorDarul deosebirii si precizarii teologice a facut din pastorul Tesalonicului imaginea si modelul teologului adevarat. Vederea luminii nezidite, experienta nemijlocita a harului dumnezeiesc, intrarea in vistieria realitatilor celor mai presus de fire, unirea personala cu Dumnezeul Cel in Treime sunt fapte care graiesc de la sine despre marturia pe care Sfantul Grigorie Palama in special si isihasmul in general o dau lumii. Marturia aceasta a fost roditoare atat pentru secolul al XIV-lea, dar poate fi cu atat mai roditoare pentru fiecare perioada in care omul, creatura asemenea Creatorului, se apropie cu dorire de cele mai presus de stricaciune. Sfantul Grigorie Palama este chip al infranarii care a glasuit cum nu se poate mai bine cuvintele Apostolului Pavel: Ce parte are cel necredincios cu cel credincios? Caci voi sunteti templu al lui Dumnezeu precum Dumnezeu a zis: Voi locui in ei si voi umbla si Eu voi fi Dumnezeul lor si ei vor fi poporul Meu (II Cor. 6, 15). Unirea cu Mantuitorul in taina, prin rugaciunea mintii, ii daruieste sfantului atat darul de a se umple el insusi de lumina cea dumnezeiasca, dar si posibilitatea de a-i lumina pe altii. Trecerea, inca din aceasta viata, dincolo de hotarele stricaciunii, zadarnicirea invataturii celei rele, infatisarea dogmelor celor drepte ale Ortodoxiei vor face ca intreaga Biserica sa il praznuiasca in a doua duminica a Postului Mare.Vederea luminii nezidite si participarea la aceasta i-au daruit Sfantului Grigorie tot mai mult indrazneala de a deveni gura a ortodocsilor si trambita cu dumnezeiesc glas a invataturilor celor sfinte. Ar fi foarte potrivit sa consideram nu doar activitatea sa omiletica, care s-a concentrat mai mult in perioada cat a fost ierarh, ci intreaga sa viata drept una destinata propovaduirii celei adevarate: toata viata sfantului a fost o predica vie, o marturie nestinsa a experientei, dincolo de consideratiile pe care le-ar putea face cineva sprijinindu-se pe impartiri arbitrare care iau in calcul metode si artificii retorice, dincolo de modele de predica sau exegeza mai mult sau mai putin calculate. Ce predica poate fi mai adevarata decat cea care rasuna de cuvintele harului: teologhisirea ca fiinta lui Dumnezeu este de neimpartasit, dar lucrarea Lui se impartaseste, zugravirea in cuvinte a slavei si frumusetii si stralucirii luminii nezidite cu care sfantul insusi s-a hranit, lumina Taborului, bucuria Duhului, stralucirea nematerialnica...Teologia izvorata din experientaAcuzele indreptate de multe ori impotriva sfantului ca a replicat lui Varlaam si celor asemenea lui cu aceleasi arme silogistice folosite de acestia si ca a avut acelasi discurs ca si ei, insa in alti termeni, nu sunt valabile atata timp cat sfantul recunoaste el insusi ca teologia trebuie sa raspunda provocarilor vremii sale de o maniera realista si conforma acestor provocari. Nu trebuie insa uitat ca niciodata, chiar daca a folosit si armele cugetarii filosofice a timpului sau, Sfantul Grigorie Palama nu a rupt silogismul de teologie si de experienta. De aici vine forta sa: teologia izvoraste din experienta. Este ceea ce spunea si Sfantul Siluan Atonitul, cateva secole mai tarziu: Oricat am invata, este cu neputinta sa cunoastem pe Domnul daca nu vom vietui dupa poruncile Lui, pentru ca nu prin stiinta, ci prin Duhul Sfant Se face cunoscut Domnul. Multi savanti si filosofi au ajuns la credinta ca Dumnezeu exista, dar nu L-au cunoscut pe Dumnezeu. Şi noi, monahii, invatam ziua si noaptea Legea Domnului, dar nu toti ajung sa-L cunoasca, chiar daca cred in El. A crede ca Dumnezeu exista este un lucru, dar a-L cunoaste pe Dumnezeu este altceva... Iata o taina: exista suflete care au cunoscut pe Domnul; exista suflete care nu L-au cunoscut dar cred in El; si in sfarsit, oameni care nu numai ca n-au cunoscut pe Dumnezeu, dar care nici macar nu cred in El, si printre acestia din urma exista multi oameni invatati. Chiar daca Sfantul Grigorie a replicat adesea in formule silogistice similare celor utilizate de cei ce contestau posibilitatea unirii nemijlocite cu Dumnezeu, a facut acest lucru pentru a da un raspuns pe masura provocarii. Miezul problemei este insa altul: silogismul adevaratului teolog se adapa din frumusetea intelepciunii lui Dumnezeu. Pentru omul prea ancorat in logica lumii acesteia, e greu de inteles cum stiinta cea din afara poate fi folosita, dar mai ales depasita prin apelul la vistieria luminii nematerialnice, relatia personala cu Hristos. Sa nu uitam nici faptul ca Acatistul Sfantului ne spune: Toata stiinta cea din afara ai dobandit Preafericite, ca un cunoscator si preaintelept; dar te-ai aratat mai apoi infocat iubitor al frumusetii lui Dumnezeu Grigorie, inteleptind prin dumnezeiestile tale cuvinte pe cei ce cu evlavie te lauda pe tine.Schimbarea simturilor si a mintiiCe predica mai vie putem gasi decat indemnul pe care-l luam din viata sfantului : trimiterea la tot pasul la dimensiunea experimentala a teologiei? Nici exegezele Sfantului Grigorie Palama, nici cuvantarile rostite la sarbatorile sfintilor, nici omiliile alcatuite la ocazii speciale nu se indeparteaza de acest element capital. Schimbarea firii omenesti si prefacerea omului si implicit a celui ce teologhiseste se lucreaza in intalnirea lor cu Hristos, la nivelul dintre creat si necreat. Este vorba despre o experienta reala si tainica care ne ajuta pe toti sa intelegem cum pogorarea lui Dumnezeu inseamna intalnirea dintre creat si necreat. In acest fel, creatura dobandeste insusiri dumnezeiesti, dupa har, si astfel omul devine un autentic ermineut si teolog si descopera taina mantuirii si noua realitate a Imparatiei lui Dumnezeu. Nu este vorba despre o stare magica sau despre o iesire in afara simturilor si a mintii, ci despre schimbarea in chip dumnezeiesc a simturilor si a mintii. Astfel, omul va reusi, conform cu cuvintele lui Hristos, sa vada Imparatia lui Dumnezeu venind intru putere multa.Praznuirea Sfantului in a doua duminica a Postului Mare trebuie sa fie marturie a celor spuse mai sus. Il praznuim pe Sfantul Grigorie Palama ca pe cel ce lumina a stralucit, partas fiind de lumina intreitului Soare si ne rugam lui astfel: Şi pe noi indrepteaza-ne, sfinte, la lumina poruncilor Domnului, ca unul ce te-ai aratat vestitorul lucrarilor harului. (Articol publicat in Ziarul Lumina din data de 27 februarie 2010, semnat de pr. Roger Coresciuc)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 662

Id: 29537

Data: Mar 28, 2013

Imagine: