Sfantul Ioan Gura de Aur si-a implinit datoria de a-i indemna si a-i sfatui pe credinciosi sa cerceteze cuvintele lui Dumnezeu, potrivit poruncii Domnului Iisus Hristos, Care a zis: Cercetati Scripturile, ca socotiti ca in ele aveti viata vesnica. Şi acelea sunt care marturisesc despre Mine (Ioan 5, 39). Aceasta dorinta-indemn divin avea sa fie transpusa in fapta si de crestinii din vremea Sfantului Apostol Pavel: Ei au primit cuvantul cu toata osardia, in toate zilele, cercetand Scripturile, daca ele sunt asa (Fapte 17, 11). Fireste ca Sfantul Ioan ii indemna si el pe credinciosi la lectura, pentru ca aceasta traditie apostolica sa nu se stinga.Intai de toate, Sf. Ioan Gura de Aur a fost el insusi un mare cunoscator al Sfintei Scripturi. Aceasta si pentru ca mare i-a fost osteneala in vederea implinirii acestui maret scop. El cunostea Biblia pe de rost. O citeaza, o explica, o comenteaza si recomanda permanent citirea acesteia. El rupea din timpul stabilit servirii mesei pentru a studia, a aprofunda si a talcui Scriptura, deoarece se simtea intru totul raspunzator in fata poporului, in ceea ce priveste cunoasterea acesteia, si astfel nici o parte din ea nu a ramas necunoscuta Sfantului Parinte. S-a spus despre el ca era omul unei singure Carti si ca Biblia sa nu era niciodata inchisa (John Heston Willey, Chrysostom: The Orator (Men of Kingdom), 1906, p. 171).In tinerete, Sf. Ioan se dedica total citirii Sfintei Scripturi si rugaciunii, frecventand asketerionul lui Diodor de Tars (†394) si Carterios. I-a convins sa faca acelasi lucru si pe doi fosti colegi ai sai: pe Teodor si pe Maxim. Primul dintre ei va deveni mai tarziu episcop de Mopsuestia, iar al doilea, episcop de Seleucia. Cand afla ca Teodor vrea sa paraseasca asketerionul pentru a se intoarce in lume, Ioan ii trimite o scrisoare magistrala, cu ganduri si cuvinte care depasesc mintea omeneasca, convingandu-l sa imbratiseze din nou viata inteleapta. Puterea persuasiva a acestei scrisori vorbeste despre intelepciunea si agilitatea Sfantului Ioan, care convinsese pe unul care stralucea ca si el, pe unul care putea ca si el sa vorbeasca si sa convinga. Despre forta sa persuasiva, istoricul Sozomen ne relateaza: Nu-i convingea ca sa fie de acord cu el, cu vreo tehnica sau putere speciala a cuvantului, ci prin faptul ca exprima cu sinceritate sensul Sfintelor Scripturi (Istoria bisericeasca). Este bine cunoscut faptul ca marele arhipastor antiohian a petrecut ani de zile, intr-o pestera din apropierea Antiohiei, invatand pe de rost textele scripturistice.E necesar ca fiecare credincios sa-si procure Sfanta ScripturaSf. Ioan ne-a lasat cele mai impresionante caracterizari ale Sfintei Scripturi, cu miscatoare exortatii - de a o avea, a o citi si a medita la cuvintele ei. Astfel, intr-o omilie la cartea Genezei (cap. XI), Sf. Ioan Gura de Aur isi incepe cuvantarea cu aceasta fermecatoare prezentare a Sfintei Scripturi: Precum o livada inflorita are fel de fel de flori, tot asa si dumnezeiasca Scriptura are in ea virtutile dreptilor, nu numai ca sa ne desfatam ca de flori catava vreme de buna lor mireasma, ci ca sa culegem din ele necontenit folos. Intr-o gradina, numai ce luam o floare in mana, floarea se si vestejeste si-si pierde farmecul ei, aici nu-i asa, ci, cand auzim de virtutile dreptilor si le asezam in sanurile mintii noastre, putem sa ne desfatam, daca vrem, tot timpul de buna lor mireasma.Haide, dar, pentru ca asa este buna mireasma a sfintilor din Sfanta Scriptura, sa aflam astazi buna mireasma a lui Lot ... (Omilii la Facere, omilia XLIII, I).La Sf. Ioan Gura de Aur, una din preocupari era si aceea ca fiecare credincios crestin sa-si procure un exemplar al Sfintei Scripturi, pentru a-si hrani sufletul (Omilia a LIV-a la Evanghelia dupa Ioan, 3).Sf. Ioan ii indemna pe credinciosi nu doar sa aiba in locuinte si in maini Sfanta Scriptura, ci sa pastreze si in inimile lor cuvintele ei (Omilia a XI-a la Evanghelia dupa Ioan, 1).Mai ales laicii se sustrageau de la citirea Sfintei Scripturi. Ei invocau diferite motive, de pilda exercitarea unei meserii, faptul ca sunt casatoriti, au copii si sunt coplesiti de griji, ca nu sunt precum monahii care au renuntat la lume si carora le revine de fapt obligatia de a studia Scriptura. Intr-adevar, pe atunci calugarii consacrau aproape intregul lor timp lecturii si aprofundarii ei. Dupa rugaciunile si slujbele de dimineata, calugarii se retrageau in chiliile lor, unde se consacrau citirii cartilor sfinte, pe care nu o intrerupeau decat pentru a participa la rugaciunile comune. Apoi, iarasi, indata ce ieseau de la adunarea sfanta, unul se intretinea cu Isaia, altul cu Apostolii; unul vedea scrierile altui autor (Omilii la Matei, LXVIII, 4-5).Marele ierarh antiohian ii deplange insa pe mireni, zicandu-le : Ce ziceti, dragii mei? Nu va revine voua citirea Sfintei Scripturi, pentru ca sunteti prea ocupati? Va spun insa ca voi aveti mai multa nevoie decat calugarii. De fapt, ei sunt feriti chiar prin felul lor de viata de multe lovituri ale diavolului. Iar voi, dimpotriva, sunteti in lupta, sunteti expusi neincetat la noi rani. Cauzele de nerabdare, de gelozie, de neliniste, de descurajare, de vanitate va inconjoara mereu. Dusmanul vostru lucreaza continuu noi sageti impotriva voastra. Pentru aceasta, voi aveti nevoie sa gasiti forta voastra in Sfanta Scriptura (Omilia a XI-a la Evanghelia dupa Ioan, 1).Unii pastrau Sfanta Scriptura ca obiect de podoaba, neglijand lectura eiIn epoca respectiva, unii crestini acordau o cinstire deosebita Sfintei Scripturi, asemanatoare veneratiei. Multi dintre ei, mai ales bogatii si unele persoane de elita ale societatii, detineau exemplare de lux, caligrafiate artistic pe pergament, pastran-du-le expuse, in biblioteca sau birou. Unii le pastrau insa doar ca obiecte de podoaba, neglijand citirea si aprofundarea lor. Acestora, Sf. Ioan Gura de Aur le adreseaza cuvinte de mustrare, zicand: La ce bun aceasta? Sfintele Scripturi nu ne-au fost date ca sa le lasam in carti, ci pentru ca, prin citire si meditare, sa le imprimam in inimile noastre. Multumirea de-a avea poruncile scrise pe pergament frumos este de-o laudarosenie zadarnica. Legea nu ne-a fost data la inceput asa, ci a fost scrisa pe table vii, care sunt inimile noastre (apud teologul Vandemberghe).Cu diferite prilejuri, in omiliile sale, Sf. Ioan Gura de Aur recomanda ascultatorilor sai citirea Sfintei Scripturi cu evlavia si atentia cuvenite, aratand in acelasi timp bogatele roade duhovnicesti pe care le dobandeste crestinul din vietuirea in stransa legatura cu continutul cartilor sfinte. In repetate randuri, in omiliile sale, Sf. Ioan reproseaza crestinilor ignoranta lor cu privire la cunoasterea Sfintei Scripturi. Sfantul Parinte ii apostrofeaza, spunandu-le ca ei se dau in vant dupa spectacolele de curse hipice si pot spune cu exactitate si numele, si herghelia ,si rasa, si locul de provenienta, si modul de hranire al cailor, si varsta lor, si cum s-au comportat la curse, si cine cu cine se intrec pentru a rapi premiul etc. Iar cei ce sunt preocupati de cele de pe scenele de spectacole nu sunt mai prejos decat acestia, ba chiar arata mai multa nebunie pentru cei ce fac necuviinte in teatre – adica pentru actori si formatii de muzica – si le cunosc neamul, si de unde sunt, si cum au crescut, si toate celelalte. Iar noi, spune marele predicator, daca intrebam cate si care sunt epistolele lui Pavel, nici macar numarul lor nu stim sa-l spunem. Iar daca totusi stim care sunt si numarul lor, orasele care au primit epistolele nu le cunoastem. Iar eunucul acela barbar (Fapte 8), tras de mii de griji si mii de treburi, asa staruia in citirea Bibliei, ca nici in vremea calatoriei nu inceta, ci sezand in trasura, cerceta cu mare staruinta si amanuntime Scripturile. Iar noi, neavand aproape nimic din indatoririle aceluia, care sa ne cheltuie timpul, suntem straini si de numele epistolelor, desi le citim aici in fiecare duminica si ne bucuram de dumnezeiasca ascultare a lor (Imbratisati pe Priscilla si Aquila, cuv. I).Aprofundarea Bibliei este o necesitate naturala a sufletului omenescCitirea Scripturii este nu numai o datorie a fiecarui crestin, dar chiar o necesitate naturala a sufletului omenesc, pentru ca ea cuprinde Revelatia divina. Pe aceasta cale, omul dobandeste cunostinta tainelor divine, isi aduce aminte de virtutea celor drepti, intelege cat de mare este bunatatea lui Dumnezeu si cat de multe sunt recompensele pe care El le daruieste tuturor celor care-L iubesc pe El (dr. Iustin Moisescu, Folosul citirii Sfintei Scripturi dupa Sfantul Ioan Hrisostom, in Revista teologica, 1943, Nr. 1-2, p. 91).Amintind de scriitorii profani, Sf. Ioan spune despre acestia ca intrebuinteaza multe cuvinte atragandu-si auditorii prin multa lor vorbire, insa, in final, ii lasa cu mainile goale, neaducandu-le nici un fruct cu lungile si nefolositoarele lor discursuri. Nu este tot astfel Sfanta Scriptura, ci cu totul din contra. Cele mai mici cuvinte inspira intelepciune si nu trebuie adesea decat unul singur pentru a ne indrepta in tot cursul vietii noastre (Primele patru omilii despre statui ale Sfantului Ioan Chrisostom, omilia I).In viziunea marelui antiohian, este necesar ca bunii crestini sa nu uite de cate cunostinte folositoare si sfaturi mantuitoare se bucura cel ce si-a facut o pasiune din citirea Sfintelor Scripturi: Adu inaintea lui (a sufletului – n.n.) pe profeti! Acestor doctori nu trebuie sa le dai bani; nici nu cer plata pentru osteneala lor, nici pentru doctoriile ce le pregatesc. Te silesc insa sa faci o cheltuiala. Sa dai milostenie! In celelalte privinte iti dau ei tie bani; de pilda, cand iti poruncesc sa traiesti in castitate, te scapa de o multime de cheltuieli zadarnice si prostesti; cand iti poruncesc sa te lasi de betie, te fac mai bogat. Ai vazut arta acestor doctori? Te fac sanatos si-ti mai dau si bani (Omilii la Matei, omilia LXXIV, IV). Sf. Ioan Hrisostom a lansat aceste inflacarate si persuasive exortatii la cercetarea Sfintei Scripturi, in cuvinte de o zguduitoare simplitate si cu sinceritatea caracteristica neinfricatului sau curaj crestinesc. Aceste indemnuri si-au pastrat peste veacuri aceeasi actualitate. Articol publicat in Ziarul Lumina din data de 30 ianuarie 2010 (www.ziarullumina.ro)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 942

Id: 4329

Data: Jan 30, 2010

Imagine: