1. Biserica Ortodoxa, fiind Biserica Una, Sfanta, Soborniceasca si Apostoleasca, crede cu tarie, in constiinta ei eclesiala profunda, ca ocupa un loc central pentru promovarea unitatii crestine in lumea contemporana.
2. Biserica Ortodoxa isi fundamenteaza unitatea pe faptul intemeierii sale de catre Domnul nostru Iisus Hristos si pe comuniunea in Sfanta Treime si in Sfintele Taine. Aceasta unitate se exprima prin succesiunea apostolica si prin traditia patristica si este traita pana astazi in sanul ei. Biserica Ortodoxa are misiunea si datoria sa transmita si sa propovaduiasca intregul adevar cuprins in Sfanta Scriptura si Sfanta Traditie, ceea ce confera Bisericii caracterul ei universal.
3. Responsabilitatea Bisericii Ortodoxe pentru unitate, precum si misiunea ei universala au fost exprimate de Sinoadele Ecumenice. Acestea au subliniat, in special, legatura indisolubila care exista intre dreapta credinta si comuniunea sacramentala.
4. Biserica Ortodoxa, care se roaga neincetat pentru unirea tuturor , a cultivat intotdeauna dialogul cu cei care s-au separat de ea, cu cei de aproape si cu cei de departe, a condus chiar cercetarea contemporana a cailor si a mijloacelor de restaurare a unitatii celor care cred in Hristos si a participat la Miscarea Ecumenica inca de la aparitia acesteia, contribuind la formarea si la dezvoltarea ei ulterioara. De altfel, datorita spiritului ecumenic si filantropic care o caracterizeaza si care voieste, dupa porunca divina, ca toti oamenii sa se mantuiasca si la cunostinta adevarului sa vina (1 Timotei2, 4), Biserica Ortodoxa s-a straduit intotdeauna pentru refacerea unitatii crestine. Astfel, participarea ortodoxa la miscarea  pentru restaurarea unitatii cu ceilalti crestini in Biserica cea Una, Sfanta, Soborniceasca si Apostoleasca nu este deloc impotriva naturii si istoriei Bisericii Ortodoxe, ci constituie expresia constanta a credintei si a traditiei apostolice in conditii istorice noi.
5. Dialogurile teologice bilaterale actuale ale Bisericii Ortodoxe si participarea sa la Miscarea Ecumenica se sprijina pe insasi constiinta Ortodoxiei si pe spiritul ei ecumenic, cu scopul de a cauta, pe baza credintei si a traditiei Bisericii primare a celor sapte Sinoade Ecumenice, unitatea pierduta a crestinilor.
6. Potrivit naturii ontologice a Bisericii, unitatea sa nu poate fi tulburata. Biserica Ortodoxa accepta denumirea istorica a altor biserici si confesiuni crestine eterodoxe, fara a fi in comuniune cu ele, dar crede ca relatiile ei cu acestea trebuie sa se sprijine pe clarificarea, cat mai repede si cat mai obiectiv posibil, a intregii lor eclesiologii si, in special, a invataturii lor generale despre Taine, har, preotie si succesiune apostolica. Astfel, ea are o abordare favorabila, atat din motive teologice, cat si pastorale, fata de dialogul teologic la nivel bilateral si multilateral cu ceilalti crestini si, de o maniera mai generala, fata de participarea la Miscarea Ecumenica contemporana, avand convingerea ca pe calea dialogului ea aduce o marturie dinamica a plenitudinii adevarului in Hristos si a comorilor sale duhovnicesti tuturor celor care se afla in afara ei, cu scopul de a netezi calea spre unitate.
7. In spiritul celor de mai sus, toate Sfintele Biserici Ortodoxe locale participa astazi activ la dialogurile teologice oficiale si, majoritatea dintre ele, in diferite organisme intercrestine nationale, regionale si internationale, in pofida crizei profunde prin care trece Miscarea Ecumenica. Aceasta activitate multidimensionala a Bisericii Ortodoxe izvoraste din sentimentul responsabilitatii si din convingerea ca intelegerea reciproca si cooperarea sunt esentiale pentru a nu pune piedica Evangheliei lui Hristos (1 Corinteni9, 12).
8. Desigur, purtand dialoguri cu ceilalti crestini, Biserica Ortodoxa nu ignora dificultatile unei asemenea actiuni; mai mult, ea cunoaste obstacolele ce se ridica in calea unei intelegeri comune a traditiei Bisericii primare si nadajduieste ca Sfantul Duh, care constituie intreaga institutia Bisericii (stihira vecerniei Rusaliilor), va plini pe cele cu lipsa (rugaciune la hirotonie). In acest sens, in relatiile sale cu ansamblul lumii crestine, Biserica Ortodoxa nu se sprijina numai pe puterile omenesti ale celor care poarta dialogurile, ci mai ales pe calauzirea Sfantului Duh in harul Domnului, Care S-a rugat ca toti sa fie una  (Ioan17, 21).
9. Dialogurile teologice bilaterale actuale, anuntate de catre Conferintele panortodoxe, sunt expresia hotararii unanime a tuturor Preasfintelor Biserici Ortodoxe locale, care sunt chemate sa participe activ si continuu la desfasurarea lor, pentru ca astfel marturia unanima a Ortodoxiei spre slava lui Dumnezeu Celui in Treime sa nu fie impiedicata. In cazul in care o Biserica locala decide sa nu-si desemneze reprezentati la un dialog sau la o intrunire anume, iar daca aceasta decizie nu este luata la nivel panortodox, atunci dialogul continua. Absenta unei Biserici locale trebuie, in orice caz, sa fie discutata in cadrul unei comisii ortodoxe pentru dialog inainte de inceperea dialogului sau a intrunirii in cauza, pentru a exprima solidaritatea si unitatea Bisericii Ortodoxe. Dialogurile teologice bilaterale sau multilaterale trebuie sa se supuna evaluarilor periodice la nivel panortodox.
10. Problemele care apar pe parcursul discutiilor teologice din Comisiile teologice mixte nu constituie intotdeauna justificari suficiente pentru revocarea unilaterala de catre vreo Biserica Ortodoxa locala a reprezentantilor ei sau pentru intreruperea definitiva a participarii ei la dialog. Retragerea din dialog a vreunei Biserici trebuie sa fie evitata, de regula, depunandu-se eforturile necesare la nivel interortodox pentru restabilirea reprezentativitatii complete a Comisiei teologice ortodoxe angajate in dialogul respectiv. Daca una sau mai multe Biserici Ortodoxe locale refuza sa participe la intrunirile Comisiei mixte teologice a unui dialog anume din motive eclesiologice, canonice, pastorale sau morale, Biserica sau acele Biserici trebuie sa comunice in scris refuzul lor Patriarhului Ecumenic si tuturor Bisericilor Ortodoxe, potrivit practicii panortodoxe. In timpul consultarii panortodoxe ulterioare, Patriarhul Ecumenic va urmari consensul celorlalte Biserici Ortodoxe pentru a se putea intreprinde tot ceea ce este necesar, inclusiv o reevaluare a procesului unui dialog teologic, in cazul in care se va considera, prin unanimitate, ca fiind necesara.
11. Metodologia urmata in timpul desfasurarii dialogurilor teologice are drept scop rezolvarea diferentelor teologice care au fost mostenite din trecut sau a eventualelor diferentieri aparute mai recent si cautarea elementelor comune ale credintei crestine. Ea presupune si informarea corespunzatoare a intregii Biserici (pleromei) despre evolutia diferitelor dialoguri. In cazul imposibilitatii depasirii vreunei diferente teologice precise, dialogul teologic poate continua dupa ce a fost inregistrat dezacordul constatat in privinta acelei probleme punctuale si comunicandu-se despre acest dezacord tuturor Bisericilor Ortodoxe locale in vederea luarii masurilor care se impun.
12. Este evident ca in timpul desfasurarii dialogurilor teologice, scopul comun al tuturor este restabilirea finala a unitatii in credinta cea adevarata si in iubire. Insa deosebirile teologice si eclesiologice existente permit desigur o oarecare ierarhizare in ceea ce priveste obstacolele care stau in calea realizarii scopului stabilit la nivel panortodox. Specificul problemelor fiecarui dialog bilateral presupune diferentierea metodologiei de urmat in fiecare caz; dar nu si o diferentiere in ceea ce priveste scopul, deoarece scopul este unitar in toate dialogurile.
13. Cu toate acestea, in caz de necesitate, se impune un efort de coordonare a activitatii diferitelor Comisii teologice interortodoxe, cu atat mai mult cu cat unitatea existenta a Bisericii Ortodoxe trebuie sa se descopere si sa se manifeste si in cadrul acestor dialoguri.
14. Finalizarea oricarui dialog teologic anuntat oficial corespunde incheierii lucrarii Comisiei teologice mixte corespunzatoare; iar atunci, Presedintele Comisiei interortodoxe inainteaza un raport Patriarhului Ecumenic, care, in acord cu Intaistatatorii Bisericilor Ortodoxe locale, anunta incheierea dialogului. Niciun dialog nu este considerat incheiat inainte de a fi anuntat ca atare printr-o astfel de hotarare panortodoxa.
15. In cazul incheierii cu succes a lucrarilor unui dialog teologic, hotararea luata la nivel panortodox de restabilire a comuniunii eclesiale trebuie sa se bazeze pe unanimitatea tuturor Bisericilor Ortodoxe locale.
16. Unul din principalele organisme ale Miscarii Ecumenice contemporane este Consiliul Mondial al Bisericilor (CMB). Anumite Biserici Ortodoxe au fost membre fondatoare ale acestui Consiliu si, mai apoi, toate Bisericile Ortodoxe locale au devenit membre. CMB este un organism intercrestin structurat, in pofida faptului ca nu reuneste in cadrul sau toate bisericile si confesiunile crestine eterodoxe. In acelasi timp, exista si alte organizatii intercrestine si organisme regionale, precum Conferinta Bisericilor Europene (KEK), Consiliul Ecumenic al Bisericilor din Orientul Mijlociu si Consiliul Panafrican al Bisericilor. Acestea, alaturi de CMB, indeplinesc o misiune importanta pentru promovarea unitatii lumii crestine. Biserica Ortodoxa a Georgiei si cea a Bulgariei s-au retras din Consiliul Mondial al Bisericilor, prima in 1997, iar a doua in 1998, fiindca aveau o parere proprie despre activitatea Consiliului Mondial al Bisericilor si, drept urmare, ele nu participa la activitatile intercrestine desfasurate de CMB si de alte organizatii intercrestine.
17. Bisericile Ortodoxe locale, membre ale CMB, participa pe deplin si in mod egal la organismul Consiliului Mondial al Bisericilor si contribuie, prin toate mijloacele care le stau la dispozitie, la promovarea coexistentei pasnice si a colaborarii cu privire la principalele provocari socio-politice. Biserica Ortodoxa a primit favorabil decizia CMB de a raspunde la solicitarea sa referitoare la constituirea unei Comisii speciale privind participarea ortodoxa la CMB, conform mandatului Conferintei interortodoxe de la Tesalonic (1998). Criteriile fixate de Comisia speciala, care au fost propuse de ortodocsi si au fost acceptate de catre CMB, au dus la constituirea unui Comitet permanent de colaborare si de consens, au fost ratificate si incorporate in Statutul si in Regulamentul de functionare ale CMB.
18. Biserica Ortodoxa, fidela eclesiologiei sale, identitatii structurii sale interne si invataturii Bisericii primare a celor sapte Sinaode Ecumenice, participand la organismul CMB, nu accepta nicidecum ideea egalitatii confesiunilor si in niciun caz nu poate concepe unitatea Bisericii ca pe un compromis interconfesional. In acest spirit, unitatea cautata in cadrul CMB nu poate fi produsul exclusiv al acordurilor teologice, ci si al unitatii de credinta pastrata in Sfintele Taine si traita in Biserica Ortodoxa.
19. Bisericile Ortodoxe membre considera drept o conditie sine qua non pentru participarea la CMB respectarea articolului fundamental al Constitutiei CMB, potrivit caruia pot fi membri numai cei care cred in Domnul Iisus Hristos ca Dumnezeu si Mantuitor, potrivit Scripturilor, si marturisesc pe Dumnezeu cel in Treime, Tatal, Fiul si Duhul Sfant, potrivit Simbolului Niceo-constantinopolitan. Ele (Bisericile Ortodoxe membre ale CMB n. tr.) au convingerea profunda ca premisele eclesiologice ale Declaratiei de la Toronto (1950), intitulata Biserica, bisericile si Consiliul Mondial al Bisericilor , sunt de o importanta capitala pentru participarea ortodoxa la acest Consiliu. Este de la sine inteles, prin urmare, ca CMB nu este si in nici un caz nu trebuie sa devina o supra-biserica . Scopul Consiliului Mondial al Bisericilor nu este acela de a negocia unirea intre biserici - lucru ce-l pot face numai bisericile insele din proprie initiativa - ci sa realizeze un contact viu intre biserici, sa promoveze studiul si dezbaterea problemelor ce privesc unitatea Bisericii. Nicio biserica nu este obligata sa isi modifice eclesiologia, dupa accederea la Consiliu... Mai mult, din includerea in Consiliu, nu rezulta ca fiecare Biserica este obligata sa vada celelalte biserici ca biserici in adevaratul si deplinul sens al cuvantului (Declaratia de la Toronto, §2).
20. Perspectivele dialogurilor teologice ale Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii crestine sunt intotdeauna determinate pe baza principiilor eclesiologiei ortodoxe si a criteriilor canonice ale traditiei bisericesti deja constituite.
21. Biserica Ortodoxa doreste sa sustina lucrarea Comisiei pentru Credinta si Constitutie si urmareste cu viu interes contributia teologica a acesteia adusa pana in prezent. Ea evalueaza pozitiv textele teologice editate de aceasta, prin contributia valoroasa a teologilor ortodocsi, ceea ce reprezinta o etapa importanta in Miscarea Ecumenica pentru apropierea dintre crestini. In acelasi timp, Biserica Ortodoxa are rezerve in ceea ce priveste unele aspecte fundamentale legate de credinta si constitutie, pentru ca bisericile si confesiunile non-ortodoxe s-au abatut de la adevarata credinta a Bisericii celei Una, Sfanta, Soborniceasca si Apostoleasca.
22. Biserica Ortodoxa condamna orice tentativa de dezbinare a unitatii Bisericii, din partea unor persoane individuale sau a unor grupuri, sub pretextul pastrarii sau a unei presupuse aparari a Ortodoxiei autentice. Dupa cum marturiseste intreaga viata a Bisericii Ortodoxe, pastrarea credintei ortodoxe autentice este asigurata numai prin sistemul sinodal, care constituie dintotdeauna, in sanul Bisericii, cea mai inalta autoritate in aspecte de credinta si reguli canonice (canonul 6 al Sinodului II Ecumenic).
23. Biserica Ortodoxa are o constiinta comuna a necesitatii dialogului teologic intercrestin. De aceea si considera ca este necesar ca acest dialog sa fie totdeauna insotit de marturia in lume prin actiuni de intelegere reciproca si iubire, care sa exprime bucuria negraita a Evangheliei (1 Petru 1, 8), excluzand orice act de prozelitism, uniatie sau alta actiune de antagonism confesional provocator. In acest spirit, Biserica Ortodoxa considera ca este important ca toti crestinii, inspirati de principiile fundamentale comune ale Evangheliei, sa incerce sa dea un raspuns unanim si solidar, bazat pe modelul omului nou in Hristos, la problemele spinoase ale lumii contemporane.
24. Biserica Ortodoxa este constienta de faptul ca miscarea pentru restaurarea unitatii crestinilor ia forme noi, pentru a raspunde noilor situatii si pentru a face fata noilor provocari ale lumii contemporane. Este imperios ca Biserica Ortodoxa sa continue sa aduca marturia ei in lumea crestina divizata, pe baza traditiei apostolice si a credintei sale.

Ne rugam ca crestinii sa lucreze in comun astfel ca sa se apropie ziua in care Domnul va implini speranta Bisericilor Ortodoxe si va fi o turma si un pastor  (Ioan 10, 16).

The post Sfantul si Marele Sinod: Relatiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii crestine (Document oficial) appeared first on Basilica.ro - Agentia de presa a Patriarhiei Romane.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 1065

Id: 60570

Data: Jul 11, 2016

Imagine: