Sfintii Patruzeci de Mucenici, sarbatoriti astazi, 9 martie, au patimit in orasul Sevastia din Armenia, in vremea lui Liciniu (307-323), imparatul roman de Rasarit, din porunca guvernatorului Agricola. Cu prilejul praznicului Sfintilor Patruzeci de Mucenici se oficiaza Sfanta Liturghie a Sfantului Grigorie Dialogul sau a Darurilor mai inainte sfintite.Cei patruzeci erau originari din Capadocia (Asia Mica), ostasi in Legiunea a XII-a Fulminata, stationata la Melitene (Armenia), legiune condusa de guvernatorul Agricola. Imparatul Licinius, dupa ce in anul 313 a semnat impreuna cu Sfantul Constantin cel Mare, cumnatul sau, Edictul de la Mediolanum (Milanul de astazi), prin care se acorda libertate religioasa crestinilor, a pornit o prigoana impotriva crestinilor din partea de rasarit a Imperiului roman, in urma unui conflict de interese cu augustul Occidentului. In armata romana exista obiceiul ca principalul cult sa fie adresat imparatului. Cei patruzeci de ostasi romani din Legiunea a XII-a Fulminata au refuzat sa jertfeasca imparatului si zeilor, motiv pentru care au fost intemnitati. La opt zile dupa intemnitare, au fost judecati. Sfintii mucenici au marturisit pe Mantuitorul Hristos cu toata credinta si taria sufleteasca.Numele celor patruzeci de Sfinti Mucenici sunt: Chirion, Candid, Domnos, Isihie, Ieraclie, Smaragd, Valent, Vivian, Evnichie, Claudie, Prisc, Teodul, Eutihie, Ioan, Xantie, Ilian, Sisinie, Aghie, Aetie, Flavie, Acachie, Ecdit, Lisimah, Alexandru, Ilie, Leontie, Gorgonie, Teofil, Dometian, Gaie, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon, Severian, Hudion, Meliton si Aglaie.Au fost osanditi, in vreme de iarna, sa stea toata noaptea in mijlocul unui lac din apropierea Sevastiei. Pe cand se gaseau in mijlocul apei, unul dintre ei, iesind din lac, a fost bagat in apa calda si a murit. Vazand in noapte pe sfinti inconjurati de lumina si cununi, pogorandu-se din cer asupra fiecaruia dintre ei, unul dintre ostasii, care erau de paza acolo, a intrat laolalta cu sfintii in lac si l-a inlocuit pe cel plecat.A doua zi, trupurile lor au fost arse. O parte din cenusa a fost aruncata in apa, alta cumparata de crestini de la cei ce i-au ucis. Osemintele lor, cate au mai ramas in cenusa, au fost aflate in prima jumatate a veacului al V-lea de binecredincioasa Pulcheria, sora imparatului Teodosie al II-lea (408-450), intr-o capela in pamant, in afara zidurilor Constantinopolului, unde fusese odinioara casa si gradina unei diaconite cu numele de Eusebia si deasupra carora se construise o biserica mai mare in cinstea martirului Thyrus. O parte din aceste moaste se afla in capela familiei Sfantului Vasile cel Mare, din provincia Pont (Asia Mica). In aceasta capela au fost inmormantati Sfintii Vasile cel Mare, Macrina cea Tanara, sora arhiepiscopului Cezareii Capadociei, si Emilia.Amintirea martirajului lor a generat, in popor, o serie de obiceiuri. Astfel, in ziua de 9 martie, gospodinele fac in cinstea Sfintilor Mucenici, 40 de colaci numiti sfinti sau mucenici. Acestia au forma cifrei 8 - o stilizare a formei umane - si sunt copti din aluat de cozonac, apoi unsi cu miere si nuca.Mai multe informatii a oferit parintele profesor dr. Ioan Tulcan, decanul Facultații de Teologie Ortodoxa din Arad: Colacii numiti 'mucenici' exprima intr-un fel viata, pentru ca marturisirea lui Iisus Hristos inseamna dobandirea unei vieti depline. Iar mierea si celelalte produse care se adauga la pregatirea acestor 'mucenici' este exprimarea unei realitati spirituale mai inalta decat materialitatea produsului alimentar insusi. Cred ca se refera la dulceata, nectarul credintei celei adevarate, care inseamna o incurajare si o alinare a ranilor sufletesti , informeaza Radio TRINITAS.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 574

Id: 5015

Data: Mar 10, 2010

Imagine: