Biserica Ortodoxa se afla la 9 martie 2014 în Duminica Ortodoxiei. Va prezentam în cele ce urmeaza Sinaxarul din Triod la aceasta mare sarbatoare:„În aceeasi zi, în Duminica întâi a Postului Mare, facem pomenire de înaltarea sfintelor si cinstitelor icoane, petrecuta pe timpul de vesnica-pomenire a împaratilor din Constantinopol, Mihail si a maicii lui, Teodora, si în vremea patriarhului Constantinopolului, Sfântul Metodie Marturisitorul.Leon Isaurul, potrivit îngaduintei lui Dumnezeu, din pazitor de asini si lucrator cu palmele, a pus stapânire pe sceptrul împaratiei Constantinopolului, pe vremea când cel întru sfinti Gherman era cârma Bisericii. îndata Leon a poruncit de l-a chemat la el si i-a zis: Mi se pare, înalt Prea Sfintite Stapâne, ca icoanele nu se deosebesc întru nimic de idoli? Porunceste deci sa le scoata repede din biserici. Iar daca sunt adevarate icoanele sfintilor, atunci sa fie ridicate mai sus, pentru ca sa nu le spurcam necontenit sarutându-le si sa cadem astfel în pacat.Patriarhul a respins aceste cuvinte groaznice ale împaratului si i-a spus: Sa nu fii tu acela, împarate! Am auzit ca s-a pornit odata cineva cu furie împotriva sfintelor icoane; iar numele aceluia este Conon. Eu ma numeam asa, a raspuns împaratul, pe când eram copil.Pentru ca Gherman n-a vrut sa asculte de porunca lui, împaratul l-a surghiunit de pe scaunul" patriarhal si l-a înlocuit cu Anastasie, care-i împartasea gândul. Şi asa s-a ivit atunci lupta împotriva sfintelor icoane.Dupa ce Leon si-a sfârsit rau viata, a urmat la tronul împaratesc fiul lui, Constantin Copronim, care era pornit cu mult mai multa furie împotriva sfintelor icoane. Pentru ce sa mai spunem câte si ce fel de fapte groaznice a savârsit si acest nelegiuit? Dar si el si-a sfârsit viata mai rusinos si urmeaza pe tronul împaratesc fiul sau nascut cu Hazara. Dar pentru ca si el si-a trait rau viata, i-au urmat la conducerea împaratiei Irina si Constantin. Acestia, sfa­tuiti fiind de patriarhul Tarasie, au adunat al saptelea Sinod Ecumenic si Biserica lui Hristos a capatat iarasi sfintele icoane. Dupa ce au parasit si acestia tronul împa­ratesc, s-a urcat Nichifor patriciul, apoi Stavrachie, fiul lui, dupa care a urmat Mihail Rangabe. Toti au cinstit sfintele icoane. Lui Mihail i-a urmat salbaticul Leon Armeanul. Acesta a pornit o a doua lupta împotriva icoanelor, înselat fiind de un monah eretic ce locuia închis într-o pestera. Şi iarasi a fost lasata fara podoaba Biserica lui Dumnezeu. Dupa Leon Armeanul a venit pe tronul îm­paratesc Mihail Amoreul. Dupa el a venit Teofil, hui sau, care i-a lasat în urma pe înaintasii sai în nebunia sa împotriva icoa­nelor. Acest Teofil a dat la osânde si pedepse groaznice pe multi dintre' Sfintii Parinti. Dupa ce si-a saturat cruzimea timp de doi­sprezece ani, s-a îmbolnavit de boala grea; împarateasa Teodora era foarte întristata din pricina aceasta. Coplesita de durere, a adormit si a vazut în vis pe Preacurata Nascatoare de Dumnezeu cu Pruncul cel mai înainte de veci în brate, înconjurata de îngeri stralucitori care loveau si îsi bateau joc de Teofil, barbatul ei. Când s-a sculat din somn, Teofil si-a venit putin în simtire si a strigat:’Vai de mine, ticalosul! Din pricina sfintelor icoane sunt batut’. îndata împara­teasa a pus la capatâiul lui icoana Nasca­toarei de Dumnezeu si s-a rugat ei cu lacrimi. Iar Teofil, desi era grozav de bolnav, vazând pe unul din cei ce stateau în jurul lui ca poarta engolpion, i l-a smuls si l-a sarutat. Şi îndata gura lui, care scrâsnea împotriva icoanelor, si nerusinatul lui gâtlej, care statea deschis, au venit la starea lor fireasca de mai înainte, i s-au potolit necontenitele dureri si chinuri si a adormit marturisind ca bun lucru este a cinsti si a ne închina sfin­telor icoane. Scotând deci împarateasa din lazile ei cinstitele si sfintele icoane, l-a facut pe Teofil sa le sarute si sa le cinsteasca din tot sufletul. Dupa putina vreme Teofil a murit. Teodora a chemat pe toti cei din surghiun, a eliberat pe cei din închisori si a poruncit sa se traiasca în libertate. A izgonit de pe scaunul patriarhal pe Ioan, numit si Ianis, care era mai mult capetenia vrajito­rilor si nelegiuitilor. Pe tronul patriarhal s-a suit marturisitorul lui Hristos, Metodie, care patimise multe mai înainte si în groapa de viu fusese îngropat.Asa stând lucrurile, Ioanichie cel Mare, care a sihastrit în muntii Olimpului, a avut o cercetare dumnezeiasca. A venit la el marele sihastru Arsaachie si i-a spus: Dum­nezeu m-a trimis la tine ca sa mergem la preacuviosul barbat Isaia, care sihastreste închis într-o pestera din Nicomidia, spre a învata de la el cele ce sunt placute lui Dumnezeu si potrivite Bisericii Lui.Şi într-adevar, când au ajuns la. el, au auzit din gura lui: Acestea zice Domnul: «Iata s-a apropiat sfârsitul dusmanilor icoanei Mele. Duceti-va la împarateasa Teodora, dar si la patriarhul Metodie, si le graiti asa:’Sa opriti pe toti cei nesfintiti si asa, împreuna cu îngerii, sa-mi aduceti jertfa, cinstind icoana chipului Meu si Crucea’.Când au auzit acestea, s-au dus îndata la Constantinopol si au vestit cele ce li s-au spus patriarhului Metodie si tuturor alesilor lui Dumnezeu. Iar ei adunându-se s-au dus la împarateasa, pe care au aflat-o cu totul încredintata, caci din parinti era evlavioasa si iubitoare de Dumnezeu. împarateasa îndata si-a scos icoana Nascatoarei de Dum­nezeu ce-i atârna la gât si, în vazul tuturor, a sarutat-o spunând: Sa fie anatema toti cei care nu se închina si nu saruta icoanele, nu ca pe Dumnezeu, ci ca pe niste chipuri ale acelora care au iubit pe Dumnezeu!Toti cei care erau acolo s-au bucurat cu bucurie mare. împarateasa, la rândul ei, i-a rugat si ea sa faca rugaciuni pentru Teofil, barbatul ei. Au fost înduplecati din pricina credintei ei, cu toate ca la început nu voiau. Şi în adevar, cel întru sfinti Metodie a adunat poporul, tot clerul si pe arhierei în marea biserica a lui Dumnezeu, printre care erau si acesti barbati alesi: cei din Olimp, marele Ioanichie, Arsaachie si Navcratie, ucenicii lui Teodor Studitul, Teofan si Teodor scriitori si marturisitorii, Mihail Aghiopolitul si Singhelul. Cu totii au facut toata noaptea rugaciuni catre Dumnezeu pentru Teofil, rugându-se cu lacrimi si cu fierbinte ruga. Asa au facut tot timpul celei dintâi saptamâni a Postului Mare. Acelasi lucru l-a facut si împarateasa Teodora, împreuna cu femeile si cu celalalt popor.În timp ce faceau aceste rugaciuni, vineri, pe la revarsatul zorilor, împarateasa a adormit si i se parea ca se gaseste la picioarele Crucii si ca treceau pe cale, cu mult zgomot, niste oameni care duceau felu­rite unelte de chin. în mijlocul lor era dus legat cu mâinile la spate si împaratul Teofil. Când l-a vazut, a mers si ea dupa cei care-1 duceau pe Teofil. Ajungând la poarta cea de arama, a vazut un barbat stralucitor la fata, care sta înaintea icoanei lui Hristos. Teofil s-a oprit înaintea lui. împarateasa s-a atins de picioarele acelui barbat si se ruga pentru împarat. Dar numai ce a deschis Teodora gura, ca acel barbat i-a zis: Mare este, femeie, credinta ta! Afla ca pentru lacrimile si pentru credinta ta, înca si pentru rugile si rugamintile robilor Mei si ale preotilor Mei, iert pe Teofil, barbatul tau!Dupa aceea a spus si celor care-1 duceau pe Teofil: Dezlegati-l si dati-i femeii lui!Împarateasa l-a luat si a plecat bucurându-se si veselindu-se. Şi îndata s-a trezit din somn. Acestea a vazut împarateasa Teodora.Iar patriarhul Metodie, în timp ce se faceau rugaciuni si cereri pentru Teofil, a scris pe o hârtie numele tuturor împaratilor eretici, între care a pus si numele lui Teofil. Aceasta hârtie a pus-o sub Sfânta masa fara sa stie nimeni. Vineri vede si el un înger înfricosator ca intra în biserica cea mare. Se apropie de el si pare ca-i spune: Ţi-a fost ascultata rugaciunea, episcope! împaratul Teofil a capatat iertare! Nu mai supara pe viitor Dumnezeirea cu el!Patriarhul vrând sa stie de-i adevarata vedenia, s-a sculat din locul unde era, a luat hârtia, a desfacut-o - o, judecatile lui Dumnezeu! - si a gasit sters cu totul de Dumnezeu numele lui Teofil.Mult s-a bucurat împarateasa când a au­zit acestea si a cerut patriarhului sa adune întreg poporul cu sfintele cruci si cu sfintele icoane în biserica cea mare, ca s-o împo­dobeasca din nou cu sfintele icoane si sa faca tuturor cunoscuta aceasta noua minune. Şi într-adevar, îndata s-au adunat toti în bise­rica cu lumânari în mâini. Au venit si îm­parateasa cu fiul ei. Şi facând litanie, au pornit de acolo pâna la asa-numitul Miliu, cu sfintele icoane, cu dumnezeiestile si cin­stitele lemne ale crucii, cu sfânta si dum­nezeiasca Evanghelie, strigând: ‘Doamne miluieste-ne!’. Şi tot asa s-au întors din nou în biserica si au savârsit dumnezeiasca Liturghie, asezând la locul lor sfintele si cin­stitele icoane cu ajutorul unor barbati cu o viata deosebit de sfânta. Apoi au fost cinstiti cei evlaviosi care au crezut drept si au fost îndepartati si cei neevlaviosi si care n-au primit cinstirea sfintelor icoane. Şi acesti sfinti marturisitori au hotarât atunci ca în fiecare an sa se faca asa aceasta sfânta praznuire, ca nu cumva sa cadem din nou în aceeasi ratacire.Pentru rugaciunile sfintilor Tai martu­risitori, icoana întru totul asemenea Tatalui, miluieste-ne pe noi. Amin.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 582

Id: 38682

Data: Mar 9, 2014

Imagine: