La cateva ceasuri de voroava, in linistea batranei poieni a lui Atanasie, in arhicunoscuta Sihastrie de astazi, Arhimandritul Victorin Oanele deapana amintiri din vremuri de demult, pe care le-a trait in indelungata sa viata monahala. Unul dintre cei mai statornici si harnici calugari romani implineste 80 de ani de viata si aproape 60 de cand Dumnezeu i-a indreptat pasii spre Sihastria, schitul ascuns in Muntii Neamtului, care atunci abia isi dobandise statutul de manastire.Fratele Vasile Oanele, nascut in tara Vrancioaiei la 1 februarie 1931, a crescut intr-unul din cele mai frumoase plaiuri romanesti. Cu ani in urma am poposit in satul lui natal impreuna cu arhimandritii Clement Haralam si Vitalie Danciu, cunoscand-o pe matusa Safta, mama staretului, care se apropia de varsta centenara. Din locul acela cu frumuseti paradiziace, fratele Vasile a plecat in Muntii Neamtului, urmand peste veacuri itinerarul Cuvioasei Teodora de la Sihla. Dupa scurte popasuri la schiturile Tarnita si Tarcau, fratele Vasile Oanele a batut la poarta Sihastriei in ziua de 3 mai 1952. Printre monahii inceputului de care-si aminteste se numara Nechifor Dorobantu si Daniil Sandu Tudor, cel din urma fiindu-i nas de calugarie la 18 octombrie 1953, iar staret al Sihastriei era protosinghelul Ioil Gheorghiu, un om bun, rugator si milostiv. In timpul vizitei in Mitropolia Moldovei a Patriarhului Chiril al Bulgariei, a fost hirotonit de acesta ierodiacon la Manastirea Neamt, in ziua de 18 octombrie 1954. A trecut prin multe ascultari monahale, cum ar fi: arhondar, magazioner, bucatar, ghid, secretar, profesor la Şcoala monahala, remarcandu-se insa vreme indelungata ca un atent si competent econom al manastirii. Priceput, harnic, aspru si neinduplecat, era prezent de dimineata pana seara, chiar si noaptea daca era nevoie, trudind cu ceilalti vietuitori pentru treburile Martei, adica cele administrative, hulite adeseori in anumite medii, dar atat de trebuincioase mersului firesc al vietii. A cunoscut perioada grea a decretului comunist 410/1959, cand Sihastria a ramas aproape pustie. Dupa decret, acolo s-a infiintat un azil care a adapostit aproape 130 de calugari batrani, ingrijiti cu atentie si spirit altruist de o mana de parinti, obligati de regimul comunist sa renunte o vreme chiar la uniformele monahale, dar mai departe pastratori intru toate ai duhului filocalic.La 13 noiembrie 1972, parintele Victorin Oanele (hirotonit ieromonah la 29 august 1971 la hramul Manastirii Secu de catre Episcopul-vicar de la Iasi, Irineu Craciunas Suceveanul) a fost numit de catre Mitropolitul Justin Moisescu al Moldovei si Sucevei staret al Manastirii Sihastria, succedandu-l pe protosinghelul Longhin Pop.Cea mai indelungata staretie din istoria SihastrieiIn timpul celei mai indelungate si prospere staretii din istoria de aproape patru veacuri a Sihastriei, mai indelungata cu cativa ani decat a protosinghelului Ioanichie Moroi, care detinea recordul longevitatii, Arhimandritul Victorin Oanele are privilegiul de a fi avut in obstea sa monahi cuviosi si chiar sfinti, de talia ieroschimonahului Paisie Olaru, a arhimandritilor Cleopa Ilie, Partenie Buscu, Damaschin Barbacaru, Ioanichie Balan, a protosinghelilor Casian (Onufrie) Frunza, Ioil Gheorghiu, Veniamin Barbacaru, Clement Hotnog, Varsanufie Lipan, Calinic Lupu, dar si altii mai tineri sau mai varstnici, modele de autentica traire monahala.Impletind ca intr-o aleasa cununa indatoririle si purtand cu bucurie crucea unor grele ascultari, acesti parinti au facut din Sihastria, in timpul staretiei Arhimandritului Victorin Oanele, una dintre cele mai cunoscute manastiri romanesti si mult apreciata in mediile ortodoxe si crestine din intreaga lume.O biserica mareata, asemenea unei catedrale, una de lemn in cimitirul manastirii, alte sase biserici si paraclise noi, cu picturi si mobilier, la schiturile afiliate manastirii, chilii, case oficiale, gospodarii anexe, acareturi, gradini, stani, drumuri, garduri trainice intinse pe multi kilometri si alte multe impliniri poarta pecetea acestei indelungate slujiri a parintelui Arhimandrit Victorin Oanele pentru Biserica lui Hristos si pentru slujirea monahala in special. A invatat de la marii calugari ai manastirii arta smereniei, iubind discret, fara ostentatie, rugaciunea. Cand multiplele ascultari nu-i ingaduiau prezenta fizica la slujbele liturgice, absenta era suplinita de rugaciunea tainica a mintii si de parerea de rau ca nu se putea alatura fratilor rugatori din biserica.Asculta cuviincios la consiliile manastiresti sfaturile cunoscutilor duhovnici - intre ei, parintii Paisie si Cleopa pe care i-a iubit indeosebi - si recunostea inaintea lor, cu sinceritate de copil, carentele pe care le purta, ca orice muritor, in propria-i desaga.Dumnezeu a randuit ca in vremea staretiei sale sa oficieze tunderea in monahism a peste 200 de vietuitori ai manastirii, doi dintre ei urcand inalta treapta a arhieriei: cel de-al saselea Patriarh al Romaniei, Preafericitul Parinte Daniel, si Episcopul-vicar al Mitropoliei Ortodoxe Romane din Europa Occidentala si Meridionala, Preasfintitul Marc Alric Nemteanul.Manastirea Sihastria a fost vizitata in timpul staretiei Arhimandritului Victorin Oanele de numerosi intaistatatori ai Bisericilor Ortodoxe surori si de mari ierarhi ai lumii ortodoxe, unii dintre ei invitati special in timpul arhipastoririi la Iasi a Mitropolitului Daniel Ciobotea.Astfel, Arhiepiscopul Constantinopolului, Noua Roma si Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I, Partenie al Alexandriei, Pavle al Serbiei, Hrisostom al Ciprului, Hristodulos, fericitul Arhiepiscop, Sava al Varsoviei, Ioan al Kareliei, Ieronim al Atenei (ca Mitropolit al Tivei si Livadiei), Teoctist si Daniel ai Bisericii Ortodoxe Romane si multi altii au inaltat rugaciuni fierbinti in acest loc binecuvantat de Dumnezeu, in care, la jumatatea veacului al XVII-lea, sapte sihastri de la Manastirea Neamt au intemeiat Sihastria lui Atanasie, cum se numea atunci.La cei 80 de ani daruiti de Dumnezeu, parintele Victorin pastreaza o tinerete a ravnei duhovnicesti, avand inca multe proiecte pentru manastirea inimii sale.Dincolo de vorba aspra pe care o pastreaza vranceanul sihastrit, se ascunde o puternica iubire pentru monahii din preajma si mai ales pentru Manastirea Sihastria. Fiecare caramida ori lespede de piatra si absolut toate lucrarile inaltate intr-o perioada de aproape 60 de ani inseamna de fapt totala daruire si slujire a staretului Arhimandrit Victorin Oanele, octogenarul care si-a pastrat, in ciuda anilor care au trecut, o exemplara tinerete.'Dincolo de vorba aspra pe care o pastreaza vranceanul sihastrit, se ascunde o puternica iubire pentru monahii din preajma si mai ales pentru Manastirea Sihastria' (Articol publicat in Ziarul Lumina , Editia din data de 27 ianuarie, sub semnatura arhim. Timotei Aioanei)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 942

Id: 11533

Data: Jan 27, 2011

Imagine: