Sarbatoarea Bobotezei in Ţarile Romane avea traditii aparte inca din perioada domnitorilor Matei Basarab (1632-1654) al Ţarii Romanesti si Vasile Lupu (1634-1653) al Moldovei, dupa cum aflam dintr-un articol publicat in 'Ziarul Lumina'. Observam ca obiceiuri ca umblatul preotilor 'cu ajunul' pentru binecuvantarea caselor, sfintirea Apei celei Mari pe malul unei ape curgatoare, aruncarea crucii in apa pentru a fi recuperata de copii si binecuvantarea cailor numara sute de ani in tara noastra.Un tablou al ceremonialului crestin dedicat Botezului Domnului la Curtea Domneasca ne-a ramas din scrierile istoricului Nicolae Iorga: 'De Boboteaza, Voda iese la garla, cu tot alaiul.' Atat in Moldova, cat si in Ţara Romaneasca, sarbatoarea incepea inca din ziua de ajun, cand domnitorul primea la Curte pe clericii ce urmau sa slujeasca la praznicul imparatesc de a doua zi: 'Inca din ajun insa, el a primit trimisi ai clerului din tot cuprinsul domniei sale: e randul lor sa faca daruri, si cei de la tara, cei de la manastirile si schiturile din munte vin cu vanaturi, cu laptarii proaspete si cu pastravi. Parintii se invrednicesc sa schimbe cateva vorbe cu stapanul, dar ei nu pot fi primiti la cinstea cu cofeturi, cafea si vutca, fiind numai smerite fete bisericesti. Dupa slujba la biserica, acesti oaspeti ai Bobotezei sunt primiti in spatarie, unde canta psaltii prelung imnuri bisericesti.''Serbarea Bobotezei are un caracter de alba fericire curata'Nicolae Iorga scrie ca, 'de Boboteaza, Voda iese la garla, cu tot alaiul'. Tabloul ceremonialului dedicat Botezului Domnului la Curtea Domneasca descrie ziua praznicului, cand intreaga familie domneasca insotita de protipendada boiereasca asista la slujba savarsita de mitropolit: 'A doua zi, la slujba, iata si doamna langa sotul ei, iata domnitele si beizadelele intre lumanarile lungi, grele ale Bobotezei. Numai la aceasta sarbatoare se mai vad, in acest timp de orientalism banuitor, zavorat, sotia si fetele acelui dupa voia caruia se misca orice in tara. Inceputa cu sosirea in radvane vechi a batranilor stareti, urmand cu aceasta frumoasa petrecere patriarhala, in care femeilor li se ingaduie sa se inchine lui Dumnezeu in acelasi timp si in acelasi loc cu barbatii, mantuita, cum vom vedea, cu binecuvantarea cailor, serbarea Bobotezei are un caracter de alba fericire curata, care lipseste celorlalte. Calugarii merg pe la case cu ajunul, de-a valma cu preotii cei multi la numar ai orasului de resedinta.' Sarbatoarea bisericeasca devenise prilej de petrecere pentru oamenii de rand: 'Lautarii tigani, lautarii turci chiar, nu lasa auzul sa se odihneasca o clipa, nu numai ziua, ci si in noaptea dinspre Boboteaza, si in aceea a serbarii iarasi'.Ţara Romaneasca a lui Matei BasarabPrezent la Curtea lui Matei Basarab cu prilejul acestei sarbatori pe la 1650, patriarhul Macarie al Antiohiei exclama: 'Multimea si bucuria gloatelor in Ţara Romaneasca la Boboteaza intrece tot ceea ce stiu ca se petrece la Curtile celor mai mari principi ai crestinatatii!'. Diaconul Paul de Alep, insotitorul patriarhului Macarie, descrie sarbatoarea Bobotezei in cetatea Targovistei: 'Ceremonia se face asa: seara, dupa rugaciunea asupra apei, clericii isi umplu ulcioarele si caldarusele din ea si imbracandu-se cu felonul iau crucile in mana si merg mai intai la palatul Beiului pe care il stropesc fiecare la randul sau separat si primesc de la el un frumos dar. Apoi merg la Mitropolitul local si de acolo in casele tuturor boierilor si cetatenilor mai avuti pentru a-i stropi. Ei venira si la Patriarhul nostru, sunand si cantand psalmuri toata noaptea, iar el lua sfistocul, stropi toata casa in forma crucii, pe el si pe toti cei de fata, apoi saruta crucea si le arunca un dar in vasele lor'. O zi la Curtea lui Matei Basarab incepea cu binecuvantarea primita in Biserica Domneasca. 'Trebuie observat ca toti boierii cei mari munteni sunt peste masura de religiosi. In toate diminetile de peste an ei se duc la biserica Curtii de asista la rugaciune, dupa aceea urca la Bei si formeaza un Divan pentru sentinte si judecati, apoi se coboara la Liturghie si nu parasesc biserica pana aproape la amizi, cand pleaca la pranz. Acesta e traiul lor in tot cursul anului', incheie Paul de Alep cronica sa.Moldova lui Vasile LupuNicolae Iorga descrie, in continuare, slujba sfintirii apei: 'Dupa ce se mantuie slujba in biserica, vine procesia si sfintirea apei. In Ţara Romaneasca, tot alaiul merge pana la garla, Ialomita in Targoviste, Dambovita in Bucuresti - odinioara Argesul la Curtea de Arges. In Moldova, apa e pusa intr-un vas de argint aurit, in curte, dinspre odaile doamnei. Şase sfesnice de argint ard imprejur; un copil de casa tine in mana al saptelea. Toata lumea e in picioare; la stanga voievodului e doamna, copiii lor se afla la dreapta; camarasul si boierii, la spatele lor. In stralucirea geroasa a zilei de ianuarie se inalta toate prapurile bisericilor, care se infratesc cu steagurile ostasilor. Cadelnita se misca de noua ori inaintea familiei domnesti, de trei ori inca inaintea copiilor. Apoi mitropolitul, urmat de episcopi, sfinteste apa. Atunci iarasi pustile si tunurile saluta, in bucuria obsteasca. La munteni, copiii se arunca in garla pentru a cauta crucea pe care mitropolitul a lasat-o din mana.'Urmeaza binecuvantarea cailor de lupta - 'desigur ca in stravechiul Bizant, a carui icoana slabita traieste inca aici. Un numar de cai cu arsale scumpe, impodobite cu aur si margaritare, sunt adusi de oamenii comisului celui mare, in mijlocul uimirii bucuroase a poporului. Un calator a vazut in Moldova, la 1647, douazeci si patru de cai foarte frumosi pe care mitropolitul ii stropi cu agheazma. Strainii ce inconjurau pe Mihai Viteazul la 1600 avura prilejul sa-l vada serband astfel prin stropirea binecuvantatoare a cailor Boboteaza acelui an unic, in Alba Iulia, capitala Ardealului supus romanilor.''In stralucirea geroasa a zilei de ianuarie se inalta toate prapurile bisericilor, care se infratesc cu steagurile ostasilor. Cadelnita se misca de noua ori inaintea familiei domnesti, de trei ori inca inaintea copiilor. Apoi mitropolitul, urmat de episcopi, sfinteste apa. Atunci iarasi pustile si tunurile saluta, in bucuria obsteasca. La munteni, copiii se arunca in garla pentru a cauta crucea pe care mitropolitul a lasat-o din mana.'Nicolae Iorga'Trebuie observat ca toti boierii cei mari munteni sunt peste masura de religiosi.In toate diminetile de peste an ei se duc la biserica Curtii de asista la rugaciune, dupa aceea urca la Bei si formeaza un Divan pentru sentinte si judecati, apoi se coboara la Liturghie si nu parasesc biserica pana aproape la amizi, cand pleaca la pranz.'Paul de Alep

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 735

Id: 11214

Data: Jan 10, 2011

Imagine: