Sarbatoarea Invierii Domnului a fost intotdeauna incarcata de semnificatii duhovnicesti si cosmice pe care stramosii nostri le-au transformat in obiceiuri si traditii. Dupa ce, in Saptamana Patimirilor, crestinii au primenit casele si gospodariile, s-au spovedit si s-au impartasit, in noaptea de Inviere, cu mic si cu mare merg la biserica. Lumanarea aprinsa la Biserica se aducea acasa si, masa fiind pregatita, fie se consuma acum putin din ou, pasca, fie toate astea se lasa pe a doua zi cand se intalneste familia si consuma aceasta hrana care este o hrana sfintita, ceea ce face ca acea masa sa nu fie o masa ca oricare alta, ci sa fie din nou o masa aflata in mare complex ritual. In rest, oamenii stau acasa. In ziua de Pasti nu se faceau petreceri, nu se vizitau prea multi oameni intre ei. Nu era interzis nimanui sa iasa din casa, dar nu se faceau acele mari intruniri de rude, de vecini, de prieteni , a spus Laura Jiga Iliescu, cercetator in cadrul Institutului de Etnografie si Folclor din Bucuresti, dupa cum informeaza TRINITAS TV. La sate, fetele nemaritate participau, in Lunea Saptamanii Luminate, la hora. O alta traditie cunoscuta si practicata inca, atat la sate, cat si la oras, este cea a innoirii hainelor, ca simbol al curatiei cu care trebuie sa primim Invierea Domnului. In Sambata Mare se coace cozonacul si se face pasca.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 492

Id: 13251

Data: Apr 24, 2011

Imagine: