Un marturisitor al fericirii vesnice in vremuri nefericite. Douazeci de ani de la trecerea la cele vesnice a Parintelui Nicolae Steinhardt de la Rohia

Luni, 30 martie 2009, se implinesc douazeci de ani de la trecerea la cele vesnice a Monahului Nicolae Steinhardt de la Manastirea Sfanta Ana – Rohia, personalitate marcanta a culturii, credintei si spiritualitatii romanesti a secolului al XX-lea.Nascut la 29 iulie 1912, in localitatea Pantelimon de langa Bucuresti, in familia de origine evreiasca a arhitectului Oscar Steinhardt, tanarul Nicu-Aurelian a urmat cursurile Liceului Spiru Haret din Bucuresti, intre colegii sai numarandu-se Constantin Noica, Mircea Eliade, Alexandru Paleologu si Dinu Pillat. In anul 1929 isi ia bacalaureatul, apoi licenta in Drept si Litere la Universitatea din Bucuresti (1934), iar in anul 1936 primeste titlul de doctor in Drept Constitutional cu lucrarea Principiile clasice si noile tendinte ale dreptului constitutional. Critica operei lui Léon Duguit, publicata in acelasi an. In anul 1939 incepe sa lucreze ca redactor la Revista Fundatiilor Regale si s-a remarcat printr-o intensa activitate publicistica si critica, colaborand la publicatiile Libertatea, Universul Literar, Victoria, Tribuna Poporului etc. Dupa instaurarea regimului comunist, a inceput sa fie persecutat alaturi de pleiada intelectualitatii romanesti interbelice. In anul 1958, a fost arestat impreuna cu filosoful Constantin Noica si grupul de prieteni din care mai faceau parte Dinu Pillat, Alexandru Paleologu, Vladimir Streinu, Pastorel Teodoreanu, Mihai Radulescu etc. A fost condamnat la treisprezece ani de munca silnica sub acuzatia de crima de uneltire contra ordinii sociale si a suferit in inchisorile de la Jilava, Gherla si Aiud. Asa cum marturiseste in lucrarea Primejdia marturisirii, in timpul perioadei de detentie a luat decizia de a se converti la crestinism si a se boteza. La 15 martie 1960, la Jilava, scriitorul si criticul literar Nicolae Steinhardt primeste Taina Sfantului Botez de la ieromonahul Mina Dobzeu. Dupa acest eveniment deosebit din viata sa, a scris lucrarea sa de referinta Jurnalul fericirii care reprezinta, potrivit propriei sale marturii, testamentul sau literar. In urma gratierii generale a detinutilor politici (august 1964), Nicolae Steinhardt a fost eliberat din inchisoare.La data de 16 august 1980 a fost tuns in monahism la Manastirea Sfanta Ana – Rohia de catre vrednicul de pomenire Arhiepiscopul Teofil Herineanu al Clujului si Preasfintitul Parinte Iustinian Chira, Episcopul Maramuresului si Satmarului. Ca monah, Parintele Nicolae s-a remarcat prin organizarea bibliotecii manastirii – care numara peste 23.000 de volume – si printr-o intensa activitate pastoral-misionara, predicile rostite de la amvon fiind publicate in volumul postum sub titlul Daruind vei dobandi. La 24 martie 1989, presimtindu-si sfarsitul, scrie prietenului si constantului sau redactor Virgil Bulat, sa vegheze asupra tiparirii postume a volumului Monologul polifonic (care va fi publicat la Ed. Dacia in 1991 si in 2002). Scrisoarea mai preciza textual si ferm: Manastirea imi este mostenitoare .A trecut la Domnul in ziua praznuirii Sfantului Ioan Scararul, 30 martie 1989. Dintre volumele publicate in timpul vietii mentionam: Geo Bogza – Un poet al Efectelor, Exaltarii, Grandiosului, Solemnitatii, Exuberantei si Patetismului (1982), Critica la persoana intai (1983), Escale in timp si spatiu (1987) si Prin altii spre sine (1988), iar dupa trecerea sa la cele vesnice au aparut: Jurnalul fericirii (1991), Monologul polifonic (1991), Nicolae Steinhardt. Monahul de la Rohia raspunde la 365 de intrebari incomode adresate de Zaharia Sangiorzan (1992 si 1998), Drumul catre iubiri (1999). Obstea monahala a Manastirii Rohia in frunte cu Preasfintitul Parinte Iustin Sigheteanul, Arhiereu Vicar al Episcopiei Maramuresului si Satmarului, a initiat tiparirea Integralei Steinhardt (peste 20 de volume), din care pana in prezent au aparut primele cinci volume.Parintele Nicolae Delarohia – asa cum a semnat scrierile sale dupa ce a intrat in monahism – ramane in constiinta Neamului si Ortodoxiei romanesti drept model pentru blandetea, eruditia, nobletea, entuziasmul, curajul si bucuria marturisirii, credinta echilibrata, dragostea fata de semeni si intensa lui traire spirituala.BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 811

Id: 528

Data: Mar 27, 2009

Imagine:

Articolele urmatoare
Cele mai vizualizate articole din categorie
Calendar
Contact

Ne puteti contacta prin e-mail la adresa webortodox[AT]yahoo.com (inlocuiti [AT] cu @).