Apropiata deschidere a sezonului turistic actualizeaza, ca in fiecare an, oferta celor interesati de a se racorda, ca parteneri, la proiectele turistice interne sau externe. Detinatorii de bunuri de patrimoniu mobil (muzee, colectii) sau imobil (ansambluri arhitecturale cu valoare istorica) sunt interesati de aceste parteneriate, stiut fiind ca, astazi, in conditiile crizei economice, turismul ramane una din importantele surse de venituri.Dupa cum informeaza Ziarul Lumina, cele doua mari targuri de turism care s-au derulat in luna martie, Targul International de Turism de la Berlin si Targul National de Turism de la Bucuresti, 14-17 martie, au evidentiat doua aspecte semnificative. Turistii straini au manifestat un interes deosebit pentru vechile valori ale patrimoniului din Romania (ansambluri monahale, biserici, cetati, palate), iar ofertele tur-operatorilor romani au promovat doar in mica masura circuite turistice care sa puna in valoare colectiile si muzeele bisericesti.In alocutiunea tinuta cu ocazia deschiderii targului de la Bucuresti, doamna ministru Grapini a subliniat ca interesul turistilor romani sau straini depinde de calitatea si continutul ofertelor.In acest context, este momentul sa ne intrebam in ce masura muzeele, colectiile si importantele ansambluri monahale ce apartin Bisericii Ortodoxe Romane sunt pregatite sa fie beneficiarele unor asemenea oportunitati.Acest lucru ar fi posibil numai in masura in care, in raportul cerere-oferta, muzeele de arta bisericeasca si-ar fi reorganizat, in timp, propriile colectii pe principii muzeografice noi, moderne, stiintifice si ar fi fost personalizate, devenind atractive prin evidentierea acelor particularitati care sa le confere raritate si unicitate. Astfel de exemple avem in noile muzee ale manastirilor Dragomirna (prezentarea manuscriselor si miniaturilor lui Anastasie Crimca), Sucevita (epoca de cultura a Movilestilor), Putna (epoca lui Ştefan cel Mare), Sambata de Sus (icoane pe sticla transilvanene). Sunt, din pacate, mult prea putine fata de potentialul cultural, stiintific si, nu in ultimul rand, turistic, existent in realitate.De asemenea, pentru inscrierea in procesul mentionat mai sus ar trebui ca cei peste 200 de absolventi ai programelor de specializare in domeniul patrimoniului cultural national (muzeografi, gestionari-custozi, conservatori) sa fie solicitati sa realizeze proiecte de reorganizare, modernizare si promovare a propriilor colectii, prin care sa se ofere vizitatorilor informatii cuprinzatoare de interes cultural, stiintific, documentar specifice zonei si locului. In fiecare eparhie ar trebui sa existe cel putin un muzeu reprezentativ pentru specificul si traditiile culturale ale locului. Muzeul nu inseamna (cum gresit se mai crede) un grup de obiecte vechi, stranse, fara nici o noima, in cateva vitrine, ci reprezinta un demers stiintific, facut de specialisti, menit a demonstra, printr-un limbaj specific, fragmente de viata. De asemenea, ghidajul (si managementul relatiilor cu publicul si vizitatorii) ar trebui sa depaseasca stadiul de recitator al unui text invatat pe de rost si ar trebui sa capete valentele unei stiinte manageriale vizavi de produsul cultural pe care il ofera vizitatorilor. Grupurile de turisti straini aduse de tur-operatorii europeni reprezinta, cel putin deocamdata, un important suport financiar pentru detinatorii de valori ale patrimoniului cultural national.Biserica Ortodoxa Romana are privilegiul de a beneficia de un potential turistic de exceptie, cu o larga paleta de oferte menite a atrage, mai ales, turismul european. Pe langa functia de pastrare si conservare a patrimoniului, muzeele au si indatorirea de a face cunoscute publicului, prin modalitati specific muzeale, toate elementele care confera unui obiect semnificatia valorii sale.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 534

Id: 29850

Data: Apr 9, 2013

Imagine: