Biblioteca Sfantului Sinod și Museikon Alba Iulia au facut schimb de carți vechi

Biblioteca Sfântului Sinod și Arhiepiscopia Alba Iuliei au făcut un schimb de cărți de credință care datează din secolul al XVII-lea. Schimbul a avut loc în 15 octombrie la Museikon, noul muzeu din Alba Iulia, care păstrează colecția de patrimoniu a arhiepiscopiei.

La ceremonia restrânsă au participat Părintele Arhimandrit Policarp Chițulescu, Directorul Bibliotecii Sfântului Sinod, Părintele Consilier Cultural Oliviu Botoi de la Arhiepiscopia Alba Iuliei și Ana Dumitran, muzeograf la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, șefa secției Museikon, unde urmează să se păstreze volumul sosit de la București.

Biblioteca Sfântului Sinod din București a oferit cartea „Capitole contra calvinilor”, publicată în limba greacă de protosinghelul Meletie Sirigul și Patriarhul Dosithei al Ierusalimului (1690).

Arhiepiscopia Alba Iuliei a oferit la schimb un exemplar din „Molităvnicul” tipărit la Bălgrad (Alba Iulia) în 1689 de Protopopul Ioan Zoba din Vinț, de o importanță crucială atât în ceea ce privește limba română, cât și păstrarea nealterată a credinței și cultului creștin Ortodox.

Ambele tipărituri sunt complete și în stare bună de conservare.

Ana Dumitran a declarat că este vorba de două cărți importante pentru cercetarea direct de la sursă a istoriei Transilvaniei.

„Una dintre ele este produsă în Transilvania și alta se datorează Transilvaniei. Sunt cele mai valoroase tipărituri rezultate din dialogul confesional al vremii. Este foarte important să nu fii nevoit să străbați sute de kilometri pentru a consulta o astfel de carte”, a spus ea.

O carte de teologie și una de cult

Cartea despre dogma calvină a fost scrisă în limba greacă de Patriarhul Dosithei al Ierusalimului și ieromonahul Meletie Sirigul, cel mai învățat teolog grec al vremii, „datorită contextului din secolul al XVII-lea din Transilvania, unde autoritatea politică își propusese să-i convertească pe români la calvinism”, a spus Ana Dumitran.

„Din fericire, noi acum putem pregăti terenul pentru o generație pentru care limba greacă nu va mai fi o problemă și care va fi dispusă să scrie fără mânie și părtinire despre istoria Transilvaniei”, a afirmat ea.

În aceeași perioadă, „Molităvnicul” tipărit la Bălgrad (Alba-Iulia) a fost „un fel de best-seller al epocii”, adaugă muzeograful. „El oferă un răspuns al Ortodoxiei la înalt nivel teologic, dar comunică și cu masa de credincioși într-un limbaj pe înțelesul tuturor, care să asigure o asumare a credinței”.

„Efectele uriașe ale acestei cărți au putut fi văzute în anii imediat următori tipăririi sale, în contextul acțiunii de atragere a românilor de data aceasta la unirea cu Roma, când pentru prima dată s-a pus problema unui răspuns direct la întrebarea: «Ce înseamnă Ortodoxia?»”

„Abia apoi puteau răspunde la întrebarea de ce românii nu vor să fie uniți cu Roma”, a explicat Ana Dumitran, care a participat la realizarea ediției critice a cărții, în 2009.

„Cartea și-a făcut din plin datoria. Era zilnic folosită la slujbe de botez sau înmormântare. Iar predicile funebre care completează textele slujbelor sunt foarte didactice și își sprijineau învățătura pe situațiile concrete pe care le întâmpinau creștinii în viața cotidiană”, a adaugat ea.

Prima pagină din „Molitfelnicul” de la Bălgrad (1689), care a avut un rol important în unificarea limbii de cult și în apărarea dreptei credințe. Foto credit: Museikon

Predicile au fost extrem de citite și au continuat să fie copiate și după două secole de la tipărire, cucerind prin adresarea simplă și familiară.

Un muzeu al culturii ortodoxe

Museikon funcționează începând din 2017 într-o clădire monument istoric din Alba Iulia restaurată cu fonduri de la guvernul norvegian și în parteneriat cu Consiliul Județean Alba, Muzeul Național al Unirii, Arhiepiscopia Alba Iuliei și Universitatea din Bergen – Norvegia.

Museikon adăpostește peste 2.000 de icoane, o parte în curs de restaurare, între care se află și cele mai vechi icoane datate din România.

Colecția cuprinde și peste 3.800 de cărți vechi, printre care singurele file existente pe teritoriul României din cea mai veche carte în limba română păstrată: „Evangheliarul” de la Sibiu (1551). Muzeul este în curs de digitalizare a întregului său inventar de bunuri culturale.

Foto credit: Museikon


Urmărește-ne și pe Twitter: @AgentiaBasilica și @BasilicaPhotos!

Vă mulțumim că citiți Basilica.ro.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 216

Id: 71644

Data: Oct 21, 2020

Imagine:

Articolele urmatoare
Cele mai vizualizate articole din categorie
Calendar
Contact

Ne puteti contacta prin e-mail la adresa webortodox[AT]yahoo.com (inlocuiti [AT] cu @).