Aşezarea este legată de istoria marii familii boiereşti a Cantacuzinilor, cu rădăcini imperiale bizantine. În această localitate, la 1688, anul în care Constantin Brâncoveanu urca pe tronul Ţării Româneşti, Doamna Bălaşa, soţia marelui agă Matei Cantacuzino, împreună cu fiul său, spătarul Toma Cantacuzino, şi soţia acestuia, Maria, ridică o Biserica „Sf. Trei Ierarhi”.

Lăcaşul are o formă de cruce, cu o singură turlă deasupra naosului, cu cele trei încăperi, altar, naos şi pronaos, separate de coloane. Intrarea în biserică se face printr-un pridvor poligonal, ca şi absida altarului, flancat de opt stâlpi, care în partea superioară susţin un cat format tot de coloane, cu rol de clopotniţă.

În scara clopotniţei se află un autoportret al sfântului Pafnutie. Pictura bisericii și icoanele de pe catapeteasma sculptată în stil renascentist şi baroc îi sunt atribuite marelui zugrav.

Frumuseţea picturii bisericii Cantacuzinilor de la Filipeştii de Pădure i-a determinat pe unii critici de artă să o denumească „Voroneţul Ţării Româneşti”.

2. Biserica Mănăstirii Aninoasa

După biserica de la Filipeştii de Pădure, Biserica Mănăstirii Aninoasa păstrează cele mai întinse porţiuni zugrăvite de Pârvu Mutu.

„Biserica a fost construită în 1677 de către aga Tudoran Vlădescu, urmând să fie o biserică de curte. Însă în anul în care s-a pus temelia, soţia agăi, Alexandra Vlădescu, a trecut la cele veşnice şi a fost înmormântată în pronaosul bisericii. După acest eveniment, Tudoran Vlădescu se călugăreşte şi donează mănăstirii întreaga sa avere”, spune maica Cecilia, ghidul mănăstirii.

Soarta aşezământului nu a fost mereu una fericită, a explicat pentru Ziarul Lumina maica Cecilia. Chiar dacă iniţial avea metocuri în şapte judeţe, nenumărate moşii şi o avere impresionantă, legea secularizării averilor mănăstireşti a dus-o în pragul sărăciei, ajungând ca porţile acesteia să fie închise după drasticele măsuri ale lui Alexandru Ioan Cuza.

După ce mănăstirea a fost închisă, biserica a fost transformată în biserică de mir, iar în clădirile anexe a funcţionat un post de jandarmi. Ulterior, clădirile au fost folosite ca depozite pentru CAP-ul din comună. După 1989 s-a pus problema revenirii la statutul iniţial, de mănăstire, lucrul acesta definitivându-se abia în anul 2001.

3. Biserica din Măgureni

Biserica „Sfânta Treime” este fostul paraclis al curții boierești din Măgureni, județul Prahova. Lăcașul de cult păstrează parțial pictura originală, realizată de Sfântul Pafnutie între 1693 și 1694.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 286

Id: 70946

Data: Aug 9, 2020

Imagine: