Cultura română, trecând prin Biserică, a devenit sacră, a spus sâmbătă scriitorul Adrian Alui Gheorghe la manifestările de Ziua Culturii Naționale de la Mănăstirea Putna. Cu acest prilej, obștea a lansat albumul dedicat seriei de manifestări „Serbarea de la Putna 150. Continuitatea unui ideal” (2021), care a avut în centru figura Poetului Național. Arhim. Melchisedec Velnic a spus că este menirea mănăstirii să ducă mai departe mesajul de unitate în credință și simțire a tuturor românilor.

Autoritățile locale și obștea Mănăstirii Putna au marcat Ziua Culturii Naționale printr-un eveniment de cultură și spiritualitate.

Au participat Arhimandritul Melchisedec Velnic, starețul sfântului așezământ, Gheorghe-Alexandru Moldovan, Prefectul Județului Suceava, Niculai Barbă,Vicepreședintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Coroamă, Primarul Putnei, Adrian Alui Gheroghe, scriitor sucevean, Teodora Stanciu, jurnalist cultural la Radio Trinitas, părinți și frați ai mănăstirii, reprezentanți locali ai Asociației Studenților Creștin Ortodocși din România.

Evenimentul a început la ora 12:00 cu pomenirea poetului Mihai Eminescu și a celorlalți făuritori ai Primei Serbări a Românilor de Pretutindeni (1871), eveniment organizat la Mănăstirea Putna și care a cristalizat pentru prima dată idealul de unitate a tuturor românilor.

Au mai fost pomeniți Maica Benedicta – Acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, eminescolog, care-și doarme somnul de veci în cimitirul mănăstirii, jurnalistul Mircea Motrici și Carmen Veronica Steiciuc, fosta directoare a Teatrului „Matei Vișniec” din Suceava.

După slujbă, Părintele Stareț Melchisedec a amintit o constatare a poetului Mihai Eminescu, pe care a consemnat-o istoricul Teodor V. Ștefanelli. Poetul nu participa la toate ședințele organizației studenților români din Cernăuți, oraș care la vremea aceea făcea parte din Imperiul Austro-Ungar.

„Membrii nu produc nimic original. Imitează pe studenții nemți fără să cugete că deprinderile acestora se sprijinesc pe o vechime istorică seculară și că au rostul lor în vechimea de sute de ani de existență a Universității din Viena și nu se potrivesc cu deprinderile românului și nici nu se vor lipi vreodată de sufletul nostru”, spunea Eminescu [1].

„Iată ce simțea Eminescu: nu toți cei de la 1871 se așezau în matca neamului cum era așezat el”, a subliniat Arhimandritul. „Să fugim de imitații și să căutăm la rădăcina noastră, căci avem de unde să dăm. Atâta timp cât rădăcina ne este bună și sfântă, și cât rădăcina o udăm cu o lacrimă a rugăciunii noastre, atunci creăm și dăm.”

„Dumnezeu Preabunul să binecuvinteze această zi, iar Eminescu, de acolo, din cerul preasfânt, așa cum a adresat o rugăciune către Maica Domnului, așa și acolo, sus, sunt convins că, așa cum spunea Maica Benedicta, el a gustat frumusețea întâlnirii cu Hristos Domnul, cântând Lumină Lină, ca la Mănăstirea Agafton”, a adăugat starețul.

Mănăstirea Putna, continuatoarea unui mesaj de dincolo de istorie

Evenimentul a continuat la bustul lui Mihai Eminescu din incinta mănăstirii, unde au fost depuse flori  din partea Instituției Prefectului Județului Suceava, a Consiliului Județean Suceava, a Primăriei Putna și din partea Asociației Studenților Creștin Ortodocși Români.

A urmat momentul lansării albumului „Serbarea de la Putna 150. Continuitatea unui ideal”, realizat de obștea mănăstirii cu sprijinul Consiliului Județean Suceava.

Publicația a apărut în cadrul Acordului de asociere semnat – în vederea promovării seriei de evenimente „Serbarea de la Putna 150. Continuitatea unui ideal” – între Județul Suceava, Muzeul Național al Bucovinei, Centrul Cultural Bucovina, Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera”, Comuna Putna și Mănăstirea Putna din cadrul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.

Părintele Arhimandrit Melchisedec a adresat mulțumiri Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, care a dat binecuvântare pentru toate publicațiile mănăstirii, Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, care a fost prezent la Serbare, și Consiliului Județean Suceava, care a acordat un sprijin substanțial, asumându-și răspunderea pentru manifestări.

„Le aduc mulțumiri și părinților și fraților, pentru că sunt alături și pentru că înțeleg că Mănăstirea Putna are un mesaj – nu că-l vrem noi, ci că acesta vine din adânc. Așa a fost voia Celui Mare. El așa a vrut și noi, dacă nu ne conformăm, ne îndepărtează din acest loc. De aceea, să luăm aminte!”, a mai precizat starețul Putnei.

Toți scriitorii români s-au nutrit din Biserică

În continuare, scriitorul Adrian Alui Gheorghe a împărtășit câteva gânduri despre Ziua Culturii Naționale și legătura culturii române cu Ortodoxia.

„Cred că nu putem spune că Serbarea de la Putna s-a încheiat atâta vreme cât este vorba de continuitatea unui ideal. Efectele Serbării de la Putna, atât cea de la 1871, cât și cea din 2021 de fapt sunt etape dintr-o perspectivă mult mai amplă. De aceea, cred că noi vorbim doar de o etapă, iar etapa acesta se încheie minunat în acest album”, a spus scriitorul.

„Acest album este o trecere în revistă a unor momente, a unor secvențe. Sunt de fapt niște holograme care, dezvoltate, dau imaginea complexă, care nu privește doar Mănăstirea Putna, care nu privește doar momentul de aici, ci o reverberație la nivelul culturii române, la nivelul spiritualității românești, la nivelul națiunii române, pentru că, până la urmă, evenimentul acesta nu se adresează unui segment, ci unei istorii.”

„Ce mai demonstrează acest album? Ce mai demonstrează de fapt manifestarea din vară și toate manifestările care au premers anul 20021? Că istoria noastră, trecând prin Biserică, s-a sacralizat”, a continuat Adrian Alui Gheorghe.

„Demonstrează faptul că ea, cultura română, trecând prin Biserică, a devenit sacră. Demonstrează faptul că persoane – artiști, scriitori ș.a.m.d. –, trecând prin Biserică, s-au sfințit. Este o demonstrație pe care o putem face cu argumente care se regăsesc în acest album.”

„Ca să ajungem la Ziua Culturii Naționale, trebuie să plecăm de la elementul de bază, care este Eminescu. Dacă nu l-am fi avut pe Eminescu, sinteză a unei istorii, a unei culturi, a unei spiritualități, cred că azi nu am fi putut vorbi cu adevărat de Ziua Culturii Naționale. Pentru că Eminescu ne-a dat un sens, ne-a dat un rost, a fost cel care ne-a pus pe șina istoriei și ne-a dat direcția, perspectiva.”

„Mă gândeam că astăzi, de Ziua Culturii Naționale, de ziua lui Eminescu, dacă cele 22-25 de milioane de români din țară și din Europa, de pe unde sunt împrăștiați, ar deschide o carte Eminescu, acel foșnet ar fi sunetul magic care ne-ar însufleți pe toți”, a continuat scriitorul.

El a adăugat că „toți scriitorii români s-au nutrit din Ortodoxie, s-au nutrit din Biserică” și că Serbarea de la Putna și pomenirea lui Eminescu de Ziua Culturii Române i-au oferit „imaginea unei stabilități a culturii române”.

Scriitorul a mai lansat un avertisment cu privire la tendințele contemporane de ideologizare a culturii.

„Cultura democrației este obligatorie pentru o societate. Dar nu există în nici un context democrația culturii. În cultură avem nevoie de tirania valorii, care nu se negociază, ci se impune”, a spus el.

Evenimentul a continuat cu câteva gânduri despre Eminescu oferite de Cosmin Țugui, câștigătorul Concursului de discursuri al Serbării de la Putna 2021.

Premiu de Excelență pentru exegeza eminesciană

Ziua Culturii Naționale la Mănăstirea Putna s-a încheiat cu ceremonia de acordare a Premiului de Excelență pentru exegeză eminesciană pe anul 2022, în cadrul celei de a XXXI-a ediții a Festivalului Literar „Mihai Eminescu” organizat de Consiliul Județean Suceava.

Vicepreședintele Consiliului Județean Suceava, Niculai Barbă, a anunțat câștigătorul: Premiul de Excelență pentru cel mai bun volum de exegeză eminesciană, votat în unanimitate de membrii juriului, a fost acordat scriitoarei Mihaela Albu din București, pentru volumul „Din exil… acasă… «cu Eminescu de mână»”, antologie de studii și articole despre opera eminesciană.

Festivalul s-a desfășurat la Suceava de Ziua Culturii Române și a fost organizat de Consiliul Județean Suceava prin Centrul Cultural Bucovina de Ziua Culturii Naționale, Societatea Scriitorilor Bucovineni, în colaborare cu Uniunea Scriitorilor din România, Inspectoratul Școlar Județean Suceava, Mănăstirea Putna, Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera”, Primăria Comunei Putna și Primăria Comunei Șerbăuți.

Evenimentul de la Mănăstirea Putna s-a încheiat cu un recital de muzică și poezie oferit de profesoara Mariana Maloș și grupul de elevi care poartă numele Sfântului Mitropolit Iacob Putneanul, de la școala cu același nume din Putna, și de Grupul vocal-tradițional „Ai lui Ștefan, noi oșteni” de la Liceul „Ion Nistor” din Vicovu de Sus.

NOTĂ

[1] Serbarea de la Putna 1871. Publicistică, documente, amintiri, Ed. Mitropolit Iacov Putneanul, Mănăstirea Putna, 2021, pp. 331-340.

Foto credit: Youtube (captură de ecran)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 237

Id: 75923

Data: Jan 15, 2022

Imagine: