Viata bucurestenilor de altadata era ritmata de calendarul bisericesc. Cu decembrie, incepea in Bucuresti luna sarbatorilor, care tinea pana la Boboteaza.La sfarsitul lunii noiembrie, crestinii ortodocsi sarbatoreau pe Sfantul Andrei, care a devenit mai tarziu patronul spiritual al Romaniei, si la o saptamana mai incolo, pe Sfantul Ierarh Nicolae, cand oamenii, in familie si intre prieteni, aniversau pe toti Nicolae sau Niculae, Nicu, Nina si Niculina, iar copiii pregateau nerabdatori ciubotele sa le umple Mosul cu daruri. Aceste petreceri, fiind in plin post, erau tinute cu dreapta socotinta, reprezentand un prilej de adunare laolalta, de bucurie si impartasire intre cei dragi, vecini si rude. Indiferent de stare, putem spune ca exista o vocatie a petrecerii dimpreuna, azi pierduta, pe care o constatam si in alte ocazii, de ordin laic.Dupa aceste insemnate praznice, incepea tot gospodarul pregatirile pentru ziua sfanta a Nasterii Domnului. Ca si astazi, in familiile care mai tin traditia sau care fac dupa cum (inca) au apucat de la parinti, bucurestenii treceau la curatenia generala a casei. In toate gospodariile, fie ele mai pricopsite, boieresti sau mai ponosite, de pe la marginea orasului, se golea casa de ce se gasea prin ea, mobile, cioveie, presuri, covoare, vesminte si alte marafeturi, si se ingramadeau in tinda, in curte sau chiar in plina strada, inspre trotuar (daca era cazul). Apoi, se primenea interiorul, 'se scutura casa', se freca si se stergea de praf si mizerie fiecare coltisor. Apoi se luau la rand celelalte ce erau pe la casa omului de se spalau si curatau de colb, cum s-a pomenit din batrani, se pregateau hainele de sarbatoare. Iar cand totul era gata, femeile nu pridideau: coceau bucatele de Craciun, caci nu era crestin, oricat de sarman, sa nu aiba pe masa traditionala friptura de porc si un cozonacel. Din porcul a carui taiere se facea in popor de Ignat, gospodinele pregateau toba, carnatii si caltabosii, frigeau soriciul, friptura si se infasau gustoasele sarmale din varza acra, de butoi. Apoi, din aluatul framantat indelung, coceau cozonacii cei rumeni si pufosi, cu nuca, covrigii si colacii, punand de o parte si pentru pomeni. Şi pentru ca, pe langa adultii ce se osteneau cu pregatitul, si copiii, si tineretul aveau rostul lor, cu colindatul, si inca pe gerul cel naprasnic, gospodinele faceau pentru acestia boccelute cu mere, nuci si alte bunatati, dupa putinta. Cat despre bautura, poporul, ca si mai-marii sai, inchina carafele cu vin ales, la mesele mai rasarite, sau din productie locala, uneori chiar din propria vita din curte - ghiurghiuliul si capsunica.Craciunul poporan si cel domnescCalatorii straini, care au poposit in targul-gradina de veacurile XVII-XVIII, au ramas impresionati de obiceiurile la care au fost martori de praznuirea Nasterii Domnului la Bucuresti. Nu este greu poate sa ne inchipuim atmosfera de atunci, Bucurestii vechi aveau multe biserici si manastiri, care in acele zile sfinte porneau sa-si bata clopotele, fiecare cu sunetul sau specific. Ion Ghica aminteste, un secol mai tarziu, de acest concert al clopotelor de la cele peste 100 de lacasuri sfinte, in noaptea rece, punctata de lumina difuza si tremuranda a lumanarilor aprinse.Paul de Alep, care viziteaza orasul la mijlocul secolului al XVII-lea, noteaza ca, de Ajun, cete de copii, condusi de preoti si de dascali, purtand icoana Nasterii Domnului, colindau orasul, facand urari de sarbatoare la case mari si glasuind cantari de Craciun. In dimineata de Ajun, plecau tarcovnicii si preotii de la toate bisericile si manastirile orasului sa umble prin mahalale, cu icoana, cantand 'Nasterea ta, Hristoase', si erau primiti in toate casele si daruiti cu cele pregatite dinadins pentru ei: covrigi, bani etc. Separat, porneau sa bata mahalalele (cartierele) alaiuri lautaresti care, in zgomot de dobe si alamuri, faceau urarile cele de cuviinta persoanelor de vaza ale locului. Se zice ca in seara de Ajun boierii cu jupanesele urcau in saniile trase de cai falnici si mergeau la prieteni, strigand ghidus pe la ferestre: 'Buna dimineata la Mos Ajun!' Tot in noaptea aceasta, ca si in cea de Craciun, ieseau cetele de colindatori, cu traistele in spate, cu caciulile bine indesate pe cap, facandu-si drum prin omatul inalt, si umpleau mahalalele cu glascioarele lor firave: 'Buna dimineata la Mos Ajun, Ne dati ori nu ne dati? Şi vestind vestea cea buna: Ia sculati, boieri, sculati, florile dalbe, Ca v-aduc pe Dumnezeu, mititel si-nfasatel, Curge mirul de pe el, Fasa alba de matasa, Dumnezeu in asta casa'.In dimineata de Craciun, domnul daruia vesminte scumpe boierilor sai, dupa cum si acestia, in preajma Craciunului, ofereau daruri acestuia, potrivite dupa rang. Apoi, voievodul impreuna cu suita sa, marii dregatori, boierii, oaspeti, participau la slujba din dimineata de Craciun, la biserica domneasca de la Curtea Veche. La terminarea slujbei, se imparteau coliva domneasca si colacii, iar dupa ce era binecuvantat de patriarh, principele arunca, dupa datina, bani saracilor si ostasilor prezenti. Apoi, alaiul domnesc se retragea spre salile gatite de ospat. Aici, dupa cum era obiceiul de fiecare Craciun, Pasti si Boboteaza, insisi boierii de seama slujeau la masa imparateasca. Iar petrecerea continua, in sunet de muzici orientale, pana la caderea intunericului, cand fiecare se intorcea la casa lui.Desi, cu vremea, si din cauza stramtorarii tarii (ospetele si darurile domnesti erau platite din vistieria statului), aceste praznice si-au mai pierdut din fast, ele au ramas de mare pomina in memoria populara, cantate fiind de lautari: La oras in Bucuresti, La case mari, imparatesti, Masa mare se-ntindea, Mari boieri se-nveselea, Toata tara-mi chiuia .In aceste zile sfinte, nici poporul nu se lasa mai prejos, sarbatorind si el, dupa puteri. Dupa slujba, gospodarii reveneau acasa, unde incepea ospatarea, cei batrani cu vecinii si rudele, iar tinerii cu prietenii, si daca erau ceva mai instariti, aduceau si lautari sa le zica din cobza si tambal. Copilasii ieseau la sanius, pregatindu-se pentru 'seara cea mare a colindelor' - seara de Craciun.(Articol publicat in Ziarul Lumina de Duminica , Editia din data de 18 decembrie 2011)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 744

Id: 18729

Data: Dec 18, 2011

Imagine: