In Duminica a III-a din Postul Sfintelor Paști, numita și a Sfintei Cruci, Preafericitul Parinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane a rostit un cuvant de invațatura in Paraclisul Sfantul Grigorie Luminatorul din Resedinta Patriarhala in care evidențiat ințelesurile duhovnicești ce reies din Pericopa Evanghelica citita astazi in cadrul Sfintei Liturghii, de la Sfantul Evanghelist Marcu, capitolul 8, versetele de la 34 la 38.Preafericirea Sa a aratat ca lepadarea de sine și purtarea Crucii sunt lucrari duhovnicești ce se intensifica in perioada Postului Mare și ele au drept scop mantuirea sufletului: Mantuitorul Iisus Hristos ne arata ca rostul purtarii Crucii și urmarii Lui este, in primul rand, dobandirea mantuirii sufletului care are o valoare negraita, deoarece sufletul omului este creat dupa chipul lui Dumnezeu Cel veșnic Viu. Astfel, mantuirea sufletului este ținta lepadarii de sine, purtarii Crucii și urmarii lui Hristos , informeaza Radio TRINITAS.Totodata, Patriarhul Romaniei a vorbit despre sensul și importanța lucarilor duhovnicești din timpului Postului Mare: Lepadarea de sine inseamna sa nu mai faci voia ta, ci sa implinești voia lui Dumnezeu. Luarea sau asumarea Crucii inseamna asumarea conștienta a dimensiunii nefericite a vieții care poate sa fie o durere, o boala nevindecata, o patima nevindecata, o neimplinire, o suferința, un eșec și mai ales Crucea poate fi rastignirea permanenta a omului intre idealul propus și rezultatul obținut [...] Cu alte cuvinte, lepadarea de sine și urmarea lui Hristos purtand Crucea inseamna o nevoința permanenta, o lupta cu egoismul din noi inșine și in același timp o dorința de a fi ajutați cand simțim ca suntem neputincioși, cand constatam ca nu fac binele pe care il voiesc, ci raul pe care nu il voiesc, inseamna ca am nevoie de ajutorul lui Dumnezeu ca sa pot implini ceea ce dorește El și ceea ce dorim noi, ca unii ce suntem chemați sa implinim voia lui Dumnezeu in viața noastra de creștini .Preafericirea Sa a aratat semnificația Sfintei Cruci pentru viața creștinilor ca și cale spre inviere: Crucea este o rastignire a patimilor egoiste și in același timp este o inviere a sufletului din moartea pacatului. In mod practic, aceasta inseamna ca in perioada Postului Sfintelor Paști rastignim patimile noastre egoiste, și anume patimile lacomiei de placere, avere și putere, prin post, pocaința și spovedanie. Ne dezlipim și ne dezpatimim de ceea ce este lacomie, nu numai de lucruri materiale, ci și de poziție sociala și afirmare de sine egoista. De aceea, perioada postului este o perioada de vindecare a sufletului de mulțimea relelor pacatului. Deodata cu aceasta lupta de dezlipire de cele limitate și trecatoare noi intesificam unirea noastra cu Hristos printr-o impartașire mai deasa. In Postul Sfintelor Paști ne spovedim mai des și ne impartașim mai des. Ne pocaim mai mult și ne unim cu Hristos mai mult. Astfel, vedem ca, de fapt, Sfanta Cruce, ca rastignire a patimilor egoiste, ne indreapta spre Inviere, spre impartașirea cu Hristos cel Inviat și Sfanta Cruce este in acest fel drum sau cale spre inviere .In continuare, Intaistatatorul Bisericii Ortodoxe Romane a subliniat motivele pentru care Duminica Sfintei Cruci a fost așezata la mijlocul Postului Sfintelor Paști: Sfinții Parinți au randuit ca aceasta sarbatoare, Duminica Sfintei Cruci, din mijlocul Postului Mare, sa fie o sarbatoare de incurajare a credincioșilor in urcușul lor duhovnicesc spre Inviere. Postul și nevoințele slabesc trupul și uneori descurajeaza sufletul, iar semnul Crucii in mijlocul Postului inseamna o incurajare, o intarire sufleteasca, pentru ca puterea lui Hristos cel Rastignit și Inviat se afla in Sfanta Cruce . De asemenea, un alt motiv pentru care Sfinții Parinți au randuit ca in mijlocul Postului sa fie cinstita in mod deosebit Sfanta Cruce este acela de a ne reaminti ca in mijlocul Raiului era Pomul Vieții, dar prin nepostire, neascultare și nepocaința Adam nu a mai ajuns sa guste din Pomul Vieții , a spus Patriarhul Romaniei, aratand ca Noul Adam, insa, Iisus Hristos, prin postire 40 de zile, prin pocaința, prin rabdarea suferințelor, s-a facut ascultator pana la moarte și inca moarte pe Cruce, de aceea Dumnezeu L-a inviat din morți, adica dumnezeirea a inviat omenirea Lui din morți și i-a dat Lui o cinste mai mare decat marirea oricarei ființe din lumea creata. Vedem ca aceasta așezare a Crucii ca sarbatoare in mijlocul Postului ne aduce aminte ca, in mijlocul Raiului, Adam pentru ca nu a postit și nu a ascultat de Dumnezeu a cazut. Noi daca postim și ascultam cuvantul lui Dumnezeu și ramanem atașați de Hristos biruim ispita și ne unim cu Dumnezeu. De asemenea, Parinții Bisericii au socotit ca este necesara aceasta sarbatoare pentru a arata ca la sfarșitul drumului Crucii se afla bucuria Invierii .In finalul cuvantului Sau, Preafericitul Parinte Patriarh Daniel a aratat ca Duminica Sfintei Cruci este și o zi a speranței, a pregustarii bucuriei Sfintelor Paști, lucru indicat și de veșmintele luminoase pe care slujitorii altarelor le poarta in aceasta zi: La Inalțarea Sfintei Cruci se citește Evanghelia Rastignirii Mantuitorului Iisus Hristos și atunci purtam haine de culoare roșie. Deci, Crucea din Duminica a III-a din Sfantul și Marele Post al Sfintelor Paști este mai mult o lumina a vieții duhovnicești. Ea nu face referire directa la rastignirea lui Hristos, ci este un indemn pentru noi sa ne rastignim patimile pentru a ajunge la invierea sufletului din moartea pacatului .

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 528

Id: 20657

Data: Mar 18, 2012

Imagine: