La biserica „Sfânta Cuvioasă Parascheva” din municipiul Râmnicu-Vâlcea a fost inaugurată săptămâna trecută o placă comemorativă cu efigia domnitorului Mihai Viteazul, ctitorul lăcaşului de cult, informează eparhia.

Slujba a fost oficiată de Arhiepiscopul Varsanufie, la împlinirea a 420 de ani de la trecerea în veşnicie a domnitorului.

„Această placă comemorativă este un act de cinstire pentru voievodul pomenit pentru veșnicie în rândul ctitorilor, însă se așază în conștiința tuturor drept mărturie a unității de Neam și de credință a românilor”, a spus ierarhul.

Domnitorului Mihai Viteazul a realizat prima unire a Ţărilor Române, în mai 1600.

„Victoria lui Mihai Viteazul în Transilvania, aprecia un cronicar, a fost pregătită și prin lucrarea tainică a preoților și a călugărilor, iar în ținutul Olteniei de sub Munte sunt multe biserici și mănăstiri care amintesc de credința și actele ctitoricești ale familiei sale. Biserica Sfânta Cuvioasa Parascheva a fost zidită din temelie în anul 1557 de voievodul Pătrașcu cel Bun, însă a fost finalizată abia în anul 1587, ctitor fiind voievodul Mihai Viteazul, iar slujba târnosirii a fost săvârșită în anul 1593 de episcopul Teofil I al Râmnicului”, a precizat ierarhul.

Pentru a consolida unirea, Mihai Viteazul a luat câteva măsuri urgente: adoptarea aceliaşi steme pentru toate teritoriile (stema avea în vârf vulturul cu crucea în cioc), a construit o biserică ortodoxă la Alba Iulia, care a servit drept catedrală, a acordat anumite înlesniri preoţilor şi iobagilor români şi a numit ca mitropolit al Transilvaniei pe Sfântul Ioan de la Prislop.

Domnitorul Mihai Viteazul

• A fost educat creștinește de mama sa, care a devenit monahie la Cozia;
• A fost numit „cavaler al lui Hristos” de Papa Clement al VIII-lea;
• Este ctitor de biserici, cea mai importantă fiind Catedrala Ortodoxă din Alba Iulia;
• Se spovedea la Starețul Serghie de la Tismana;
• A văzut Ortodoxia drept liant național pentru unire.
  

  ---

Mihai Viteazul a fost asasinat de cei lângă care luptase în Liga Creştină, în data de 9/19 august 1601, la Câmpia Turzii.

Capul său a fost luat de unul dintre căpitanii domnitorului şi înmormântat de Radu Buzescu la Mănăstirea Dealu, lângă Târgovişte.

Pe lespedea mormântului este scris: „Aici zace cinstitul şi răposatul capul creştinului Mihail, Marele Voievod, ce au fost domn al Ţării Româneşti şi Ardealului şi Moldovei“.

Foto credit: Arhiepiscopia Râmnicului

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 281

Id: 75109

Data: Oct 19, 2021

Imagine: