Printre temele discutate la Sfântul și Marele Sinod din Creta (2016) s-a aflat și funcționarea Adunărilor Episcopilor Ortodocși Canonici.

Rolul şi organizarea acestora sunt precizate într-un document oficial al Sfântului şi Marelui Sinod.

Propunerile privind organizarea Diasporei Ortodoxe și Regulamentul de Funcționare a Adunărilor Episcopale în Diaspora au fost înaintate inițial la cea de-a IV-a Conferință Presinodală Panortodoxă (Chambesy, 2009) și la Sinaxa Întâistătătorilor de Biserici Ortodoxe Autocefale (21-28 ianuarie 2016).

Potrivit documentului sinodal, o Adunare sau Conferință Episcopală este de fapt un sinod multietnic alcătuit din episcopii ortodocși de diferite naționalități dintr-o anumită regiune geografică, aflaţi în comuniune canonică cu toate Bisericile Ortodoxe.

De exemplu, Adunarea Episcopilor Ortodocși Canonici din Statele Unite are în componența sa episcopii din eparhiile greacă, antiohiană, rusă, sârbă, română, bulgară, georgiană și americană.

Adunările Episcopale sunt prezidate de cel dintâi dintre ierarhii Bisericii Constantinopolului, iar dacă acesta lipseşte, se va respecta ordinea dipticelor.

Principiul sinodalităţii

Adunările Episcopale funcţionează în baza principiului sinodalităţii. Acesta este un principiu al dreptului canonic ortodox ce constă în rânduiala potrivit căreia autorităţile superioare bisericeşti sunt întotdeauna cele colegiale (sinoadele), nu cele individuale.

Sinodalitatea are ca principal temei dogmatic chipul Sfintei Treimi. Omul creat după chipul treimic nu poate trăi decât comunitar, mai ales în Biserică.[1]

În Biserică, principiul sinodalităţii este întotdeauna completat de cel al primatului (cu sensul său general, fără legătură cu primatul scaunului Romei).

Baza principiului sinodalităţii este Canonul 34 apostolic: „Episcopii fiecărui neam trebuie să-l cunoască pe cel dintâi dintre ei şi să-l considere drept căpetenie şi să nu facă nicidecum ceva deosebit fără voinţa aceluia. Dar fiecare să facă numai acele lucruri care aparțin parohiei lui și ținuturilor de sub ea. Dar nici acela să nu facă ceva fără voința tuturor, căci astfel va fi bună înțelegere și va fi slăvit Dumnezeu prin Domnul, în Duhul Sfânt, Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt”.[2]

Scopul

Adunările Episcopale au ca scop:

• să formuleze o poziţie comună a Bisericii Ortodoxe asupra diferitelor probleme;
• să manifeste unitatea Bisericii Ortodoxe;
• să promoveze cooperarea între Biserici în toate aspectele slujirii pastorale;
• să menţină, să păstreze şi să dezvolte interesele comunităţilor dependente de episcopii ortodocşi canonici din regiune.

Competenţe

În ceea ce priveşte competenţele unei Adunări Episcopale, acestea au fost definitivate la acelaşi Sfânt și Mare Sinod din Creta:

• să vegheze şi să contribuie la păstrarea unității Bisericii Ortodoxe din regiune în ce priveşte obligaţiile sale teologice, eclesiologice, canonice, spirituale, filantropice, educaţionale şi misionare;
• coordonarea şi promovarea activităţilor de interes comun în domeniile păstoririi, catehezei, vieţii liturgice, publicaţiilor religioase, mass-media, educaţiei religioase etc.;
• relaţiile cu alte eterodocșii și cei de alte religii;
• tot ceea ce ţine de obligaţiile Bisericii Ortodoxe în relaţiile sale cu societatea şi autoritățile de stat;
• pregătirea unui plan de organizare a ortodocşilor din regiune pe o bază canonică.

Regiuni

Regiunile definite de Sfântul şi Marele Sinod pentru înfiinţarea Adunărilor Episcopale sunt următoarele:

1. Canada
2. Statele Unite ale Americii
3. America Latină
4. Australia, Noua Zeelandă şi Oceania
5. Marea Britanie şi Irlanda
6. Franţa
7. Belgia, Olanda şi Luxemburg
8. Austria
9. Italia şi Malta
10. Elveţia şi Liechtenstein
11. Germania
12. Ţările Scandinave (cu excepţia Finlandei)
13. Spania şi Portugalia

Ierarhii Bisericii Ortodoxe Române din Adunările Episcopale

În Adunările Episcopale Ortodoxe fac parte diferiţi ierarhi români, membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Episcopul Ioan Casian al Canadei este membru în Adunarea Episcopilor Ortodocși Canonici din Canada.

Mitropolitul Nicolae al celor două Americi este membru în Adunarea Episcopilor Ortodocşi Canonici din Statele Unite ale Americii.

Episcopul Mihail al Australiei şi Noii Zeelande este membru în Adunarea Episcopilor Ortodocşi Canonici din Oceania.

Mitropolitul Iosif al Europei Occidentale şi Meridionale face parte din Adunările Episcopilor Ortodocşi Canonici din Marea Britanie şi Irlanda, Franţa, Benelux, Elveția.

PS Marc Nemţeanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române din Europa Occidentală, este membru în Adunările Episcopilor Ortodocşi Canonici din Franța și Benelux.

Mitropolitul Serafim al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord, și PS Sofian Brașoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei și Luxemburgului, sunt membri în Adunările Episcopilor Ortodocşi Canonici din Germania, Austria și Benelux.

Episcopul Siluan al Italiei și Arhiereul vicar Atanasie de Bogdania fac parte din Adunarea Episcopilor Ortodocși Canonici ai Italiei şi Maltei.

Episcopul Macarie al Europei de Nord este membru al Adunării Episcopilor Ortodocși Canonici din Peninsula Scandinavă.

Episcopul Timotei al Spaniei și Portugaliei și Arhiereul vicar Teofil de Iberia sunt membri în Adunarea Episcopilor Ortodocși Canonici din Spania și Portugalia.

[1] „Dicţionar de Teologie Ortodoxă”, Editura Basilica, Bucureşti, 2019, pp. 853-854.
[2] „Canoanele Bisericii Ortodoxe”, Vol. 1: Canoanele Apostolice și Canoanele Sinoadelor Ecumenice, Editura Basilica, București, 2018, p. 116.

Foto credit: assemblyofbishops.org

---

Abonează-te la newsletter şi fii la curent cu noutăţile!

Vă mulțumim că citiți Basilica.ro.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 246

Id: 72683

Data: Feb 10, 2021

Imagine: