Textele crestine din primele doua secole prezinta o incercare de diferentiere clara fata de iudaism. Atat Didahia, cat si Epistola atribuita Sfantului Apostol Barnaba constituie marturii demne de luat in seama in aceasta privinta.Aceasta situatie se repeta si in privinta separarii Tainei Botezului de orice tip de purificare iudaica. In Epistola lui Barnaba intalnim mai multe aspecte esentiale ale actului baptismal (marturisirea de credinta, legatura intre Taina Botezului si Sfanta Cruce, precum si innoirea spirituala daruita) si care constituie tot atatea elemente unice ale acestuia.Importanta autorului anonim si a operei saleParerile patrologilor contemporani asupra autorului anonim care a compus Epistola atribuita Sfantului Apostol Barnaba sunt destul de diferite. Daca Enrico Norelli si Claudio Moreschinni considera ca autorul procedeaza eficient in vederea prezentarii unicitatii conceptiei crestine in raport cu legea iudaica, patrologul grec Stylianos Papadopoulos il descrie pur si simplu drept "deviant" (Patrologia, vol. I, trad. lect. dr. Adrian Marinescu, Editura Bizantina, Bucuresti, 2006, p. 179). Fara indoiala, contributia esentiala a autorului respectiv ramane diferentierea clara a crestinismului de iudaism. De altfel, Enrico Norelli afirma: "Pentru autorul Epistolei lui Barnaba era vorba sa prezinte acest iudaism ca o continuare a istoriei de neintelegere si infidelitate a lui Israel, in timp ce crestinismul, in opozitie cu aceasta forma a iudaismului, era prezentat ca adevaratul mostenitor al revelatiei divine si al traditiei profetice. In acest sens, Barnaba este o etapa reprezentativa a procesului de desprindere si de opozitie a crestinismului fata de iudaism, o desprindere care se configureaza aici nu numai ca un fapt, ci si ca o elaborare constienta a unei ideologii antitetice, printr-o distrugere sistematica a premiselor ideologiei combatute" (Istoria literaturii crestine vechi grecesti si latine, vol. I, trad. Hanibal Stanciulescu si Gabriela Sauciuc, Editura Polirom, Iasi, 2001, p. 145). Nu aderam in totalitate la opinia cercetatorului italian care prezinta aici un limbaj pur politic. In nici un caz nu putem vorbi de doua ideologii contrare, ci de doua interpretari diferite si cai care devenisera brusc separate. Crestinismul trebuia sa se desprinda de iudaism, iar aceasta desprindere trebuia facuta suficient de vizibil incat persoanele neimplicate sa constientizeze ca nu este vorba de o separare sectara. Crestinismul nu era o simpla secta iudaica. De aceea, autorul Epistolei combate sistematic iudaismul, incercand sa prezinte diferentele esentiale ale crestinismului fata de acesta. In alta ordine de idei, trebuie remarcat faptul ca una dintre aceste diferentieri apare odata cu prezentarea Tainei Botezului, aceasta fiind si tema principala a cercetarii noastre.Exista o relatie intre Botezul crestin si circumcizia iudaica?Cercetatorul Everett Ferguson a identificat aspectul esential care diferentiaza in conceptia autorului anonim Botezul crestin de practica spalarilor ritualice in iudaism: crearea unui nou Legamant. Desi circumcizia face referire la Vechiul Legamant, in timp ce Botezul crestin trimite la Noul Legamant, incheiat cu Domnul Iisus Hristos, intre ele nu exista o relationare in nici un fel. Botezul crestin este opus esential spalarilor ritualice din iudaism. "Circumcizia iudaica era o pecete (9.6), dar discutia practicilor si institutiilor iudaice nu o echivaleaza cu Botezul. Considerarea circumciziei are loc in capitolul al IX-lea si este contrastata cu o circumcizie spirituala. Asa cum am observat mai sus, contrapunctul intre botezul iudaic si cel crestin nu este circumcizia, ci spalarile rituale. Epistola se incadreaza in linia gandirii primare crestine, care asocia echivalentul crestin al circumciziei nu cu Botezul, ci cu lucrarea lui Dumnezeu (in special a Duhului Sfant) in inima" (Baptism in the Early Church..., p. 214).Legatura Botez - CruceAutorul anonim specifica legatura esentiala dintre apa folosita pentru botezare si Crucea Domnului. "Sa cercetam daca S-a ingrijit Domnul sa ne descopere mai dinainte ceva despre apa sBotezuluit si despre Cruce. Despre apa s-a scris, vorbind de Israil, ca iudeii nu vor primi Botezul, ci-si vor intocmi ei altceva" (Epistola lui Barnaba, 11:1, in: "Scrierile Parintilor Apostolici", traducere, note, indici de pr. Dumitru Fecioru, col. PSB, vol. I, EIBMBOR, Bucuresti, 1995, p. 152), iar in alt loc continua explicand primele versete ale Psalmului 1: "Intelegeti ca a vorbit in acelasi timp despre apa si despre Cruce. Iata ce vrea sa spuna profetul: "Fericiti cei care, dupa ce au nadajduit in Cruce, s-au pogorat in apa; ca plata lor, spune, este ala vremea saa, o voi da atunci, spune profetul" (Epistola lui Barnaba, 11:8, p. 153)". Prin aceste doua citate se verifica lucrurile spuse anterior. Astfel, autorul Epistolei doreste sa arate ca poporul iudeu nu a primit adevaratul Botez deoarece si-au creat singuri diverse practici ritualice care au inlocuit in mod nefericit ceea ce ar fi trebuit sa reprezinte pentru ei o adevarata Taina. El este ferm convins ca iudeii au falsificat prin majoritatea ritualurilor lor adevaratele Taine aparute mai tarziu prin crestinism. Legatura Botezului cu Sfanta Cruce apare in contextul in care autorul anonim considera ca doar prin aceasta Taina se pot acorda iertarea pacatelor si innoirea spirituala necesara pentru a dobandi adevarata mantuire in conditiile in care spalarile ritualice iudaice sunt lipsite de orice putere purificatoare de acordare a iertarii pacatelor.Innoirea si curatirea spirituala prin Taina BotezuluiExista doua texte esentiale cu privire la innoirea si curatirea spirituala oferite de Taina Botezului. In primul dintre acestea se precizeaza: "Innoindu-ne pe noi, prin iertarea pacatelor, ne-a dat alt chip, sa avem suflet de copil, ca si cum ne-ar fi facut din nou" (Epistola lui Barnaba, 6:11, p. 143), iar in cel de-al doilea se spune: "Şi era un rau, care curgea din dreapta, si s-au ridicat din el arbori frumosi; si cel care va manca din ei va trai in veac (Iezechiel 47, 2; 47, 12-13). Vrea sa spuna ca noi, care ne coboram in apa plini de pacate si murdarie, ne ridicam plini de roade in inima, avand, in Duhul, frica si nadejdea in Iisus" (Epistola lui Barnaba, 11:10-11, p. 153). Curatirea sufleteasca relatata aici de autorul anonim este relationata cu iertarea pacatelor, un element care, asa cum observam in sectiunea anterioara a materialului, nu putea fi acordata de purificarile ritualice din iudaism. Legea Veche nu putea sa curateasca nici un om de pacat, din punctul de vedere al credintei crestine. Mai mult decat atat, Botezul confera noului initiat o serie de daruri esentiale, cum ar fi: restaurarea chipului lui Dumnezeu, oferirea unui suflet nevinovat si, pe scurt, o recreare a intregii persoane. Iertarea pacatelor aduce cu sine elementul important al sadirii virtutilor, afirmat de autorul anonim prin expresia roade in inima. Aceste virtuti de baza primite prin Botez sunt frica si nadejdea in Iisus. Frica de Dumnezeu, precum stim, este considerata drept inceputul intelepciunii, in timp ce nadejdea este cea care ne insoteste pe drumul mantuirii. Opusul nadejdii, adica deznadejdea, reprezinta cea mai puternica arma a demonilor impotriva omului. O persoana deznadajduita poate ajunge chiar si in pragul sinuciderii datorita atitudinii triste. Asadar, Botezul reprezinta, pe langa actiunea de iertare a pacatelor si innoirea spirituala, un inceput al sadirii virtutilor in noul crestin. Epistola lui Barnaba se dovedeste un text esential pentru analizarea Tainei Botezului in perioada primara a crestinismului. In materialul urmator vom trece la interpretarea unui alt text principal din primele secole crestine: Pastorul lui Hermas. (Articol publicat in "Ziarul Lumina" din data de 7 iulie 2011)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 658

Id: 29783

Data: Apr 7, 2013

Imagine: