In contextul Anului omagial al pastorației persoanelor varstnice, Basilica.ro vă invită să-l cunoașteți pe cel mai varstnic dintre sfinții romani cunoscuți, Mărturisitorul ardelean Atanasie Todoran, martirizat la varsta de 104 ani, și cinstit ca sfant in data de 12 noiembrie.

Sfantul Atanasie, cunoscut in vremea sa drept „Tănase Todoran” a trăit in vremea in care Transilvania era sub ocupație habsburgică.

A făcut parte inițial dintr-un regiment militar al impărăţiei de la Viena. Amanandu-i-se eliberarea, a dezertat şi s-a intors in țara sa. Urmărit de armată, s-a refugiat in Munţii Ţibleşului, in Maramureş şi in Ţara Chioarului, dar pană la urmă a fost inchis caţiva ani in Turnul Dogarilor din cetatea Bistriţei.

După ce a fost eliberat, s-a intors la Bichigiu, satul natal, unde credinţa ortodoxă a strămoşilor săi era ameninţată de uniaţie și a devenit un lider al romanilor asupriți de habsburgi.

In anii 1761-1762 a tratat cu guvernul din Viena, alături de alţi fruntaşi, militarizarea a 21 de comune de pe Valea Bichigiului, Sălăuţei şi Someşului Mare. Ințelegerea prevedea ca, după intrarea in regimentul grăniceresc, romanii din ţinutul Năsăudului să aibă mai multe drepturi printre care acela de a-și păstra credinţa ortodoxă.

Intors acasă, Atanasie a realizat că nu s-a ţinut seama de dorinţa romanilor şi a inceput să se opună pe faţă incercărilor de convertire la Biserica papală.

La 10 mai 1763, la Salva, pe platoul numit ,,La mocirlă”, era organizată sfinţirea drapelelor de luptă şi depunerea jurămantului de către nouă companii ale regimentului de graniţă nou infiinţat.

Generalul Bukov, trimis de Curtea din Viena să urmărească şi să grăbească in Ardeal trecerea romanilor la catolicism, a venit să primească jurămantul grănicerilor năsăudeni şi să fie de faţă la sfinţirea steagului, fiind insoţit de episcopul unit.

In acele momente de grea incercare pentru creştinii ortodocşi, cand militarii erau pregătiţi pentru depunerea jurămantului, in faţă a ieşit, călare, ,,moş Tănase Todoran”, atunci in varstă de 104 ani, şi le-a rostit grănicerilor romani o cuvantare:

,,De doi ani noi suntem grăniceri şi carte n-am primit de la inalta impărăteasă că suntem oameni liberi, cum ni s-a făgăduit!… Şi apoi aşa nu vom purta armele, ca sfanta credinţă să ne-o batjocorească! Jos armele!”.

Cuvintele inflăcărate ale evlaviosului bătran au dat roade in inimile ascultătorilor săi şi astfel, soldaţii care urmau să depună jurămant de credinţă faţă de Viena au trecut de partea lui Atanasie, aruncand armele jos.

Prin urmare, la 12 noiembrie 1763, pe acelaşi platou din Salva, ,,La mocirlă” a avut loc schingiuirea celor care s-au revoltat.

Binecredinciosul mucenic Atanasie a fost frant cu roata de sus in jos, iar capul i-a fost legat de o roată, ,,pentru că i-a reţinut pe oameni de la unire şi de la inrolarea in statutul militar grăniceresc…”.

Impreună cu el şi-au aflat sfarşitul mucenicesc şi alţi trei credincioşi:�Vasile din Mocod, Grigorie din Zagra şi Vasile din Telciu, cinstiți tot in data de 12 noiembrie.

Pentru viața lor sfantă și curajul mărturisitor, toți patru au fost canonizați de Biserica Ortodoxă Romană. Proclamarea canonizării a avut loc pe același platou unde au fost martirizați, in data de 11 mai 2008.

Citește și Din sinaxare: Sfinți care au trăit peste o sută de ani

Foto: Imagini din Paraclisul „Sfantul Atanasie Todoran” al Mănăstirii din Bichigiu. �Mitropolia Clujului / Darius Echim

Sursa: Basilica.ro

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 140

Id: 79592

Data: Nov 12, 2023

Imagine: