Lacasul Sfantului Grigorie Palama, cel cautat de tineri

Din anul 1998, neintrerupt, cea de-a doua duminica din Postul Mare are o insemnatate deosebita pentru slujitorii si credinciosii Bisericii Sfantul Grigorie Palama, paraclis al Universitatii Politehnice din Bucuresti, deoarece este praznuit, pentru a doua oara in an (dupa data de 14 noiembrie), sfantul lor ocrotitor. Acest teolog al rugaciunii prin excelenta, cum il numeste parintele paroh Mihai Marian, se bucura de multa evlavie din partea tinerilor. In duminici si la sarbatorile mari, ei vin sa se intalneasca cu Sfantul Grigorie, care in viata sa pamanteasca nu inceta sa se roage astfel: Maica Domnului, lumineaza-mi intunericul.Cea dintai intrare a mea in biserica ridicata in cinstea Sfantului Grigorie Palama, la circa 1 km de Podul Grozavesti, in partea de vest a Capitalei, a fost insotita de gandul ca nu imi voi putea gasi un loc printre oameni, atat de aglomerat era. E drept ca nimerisem evenimentul sfintirii picturii, intr-o zi de octombrie a anului 2010, insa poposirile ce aveau sa urmeze m-au convins ca prezenta in numar mare a credinciosilor in acest sfant lacas este o constanta, o regula as putea spune, nicidecum o exceptie. Desi, aparent, pare aglomerat si ai putea crede ca nu iti vei gasi locul, sau prezenta foarte mare a copiilor de toate varstele te-ar putea deranja, nu este deloc asa. Comunitatea celor care vin la biserica inchinata ierarhului isihast din Tesalonicul secolului al XIV-lea este una aparte, iar pruncii lor - izvoare de zambete, chipuri ale dragalaseniei si temeiuri de incredere in dragostea fara margini a Celui de sus. Rabdatori si binevoitori, cei mari accepta orice nou-venit in randurile lor, mai ales pe acela caruia ii place muzica psaltica, slujirea smerita a parintilor, zidurile maiestrit pictate, atmosfera de taina care se tese ca o panza de paianjen, aproape invizibila, in acest spatiu binecuvantat de Dumnezeu, ctitorit de Petre si Elena Badea. Aici gasesc si pace, si liniste, si puterea de a merge mai departePurtarea aceasta, fireasca de altfel, a enoriasilor se datoreaza, in mare parte, si parintilor slujitori ai altarului Sfantului Grigorie: parohul Mihai Marian, parintele Maricel Popa si diaconul Constantin Cornel Coman. Fiecare in parte are harisma lui, strange oameni si orice credincios gaseste odihna sub epitrahilul sau obladuirea unuia dintre preoti, spune parintele Marian, si cuvintele sale isi gasesc corespondent in marturiile fiilor duhovnicesti. De pilda, Aura Dontu, absolventa de ASE, vine din anul 2005 la aceasta biserica, in toate duminicile, tocmai datorita lucrarii misionare a preotilor, dar si a comunitatii in care s-a integrat. Nu as putea merge duminica la o alta biserica. Sunt legata de acest loc, de parinti, de oameni. In timp, mi-am facut prieteni aici. Am fost in pelerinaje impreuna. Ma bucura ca sunt multi tineri, e o atmosfera aparte si se canta frumos, detaliaza Aura, care, impreuna cu alte tinere, de marile sarbatori, impodobeste cu flori icoanele din biserica.Vestea binefacerilor Sfantului Grigorie Palama pogorate asupra oamenilor, prin pacea si buna intelegere dintre ei, merge din om in om. Asa se face ca, saptamanal, randurile celor care asteapta sa se impartaseasca din acelasi potir se maresc. Corina Munteanu, studenta in anul al IV-lea la Medicina, este unul din tinerii model ai acestui paraclis universitar, care nu ar fi ajuns aici daca nu ar fi adus-o un prieten mai mare, student la Politehnica.La intrebarea referitoare la felul in care se desfasoara dialogul intre stiinta si religie la facultate, studenta raspunde ca sunt putini profesorii care le vorbesc despre Dumnezeu. Corina considera ca Dumnezeu lucreaza si prin colegii care cred in puterea divina, si prin aceia care nu cred, chiar daca ei nu vor sa recunoasca asta. Rugaciunea, in schimb, poate fi un atu pentru medicul credincios. Dar asta trebuie sa simta fiecare in parte...Ioana Editoiu a ajuns la Biserica Sfantului Palama datorita Corinei Munteanu, cu care este colega de facultate. Sensibila si sincera, ca toate interlocutoarele de pana acum, Ioana spune ca prezenta copiilor si a tinerilor ma face sa ma simt intre ai mei. Din anul al II-lea de facultate am inceput sa vin aici. M-am atasat foarte mult de parintele Marian, prin cuvintele caruia simt ajutor de la Dumnezeu. Cumva, aici gasesc si pace, si liniste, si puterea de a merge mai departe.Cauta mai intai Imparatia lui DumnezeuSpuneam ca in acest sfant lacas vin si foarte multe familii. Multi s-au cunoscut in aceasta biserica, s-au cununat si si-au botezat copiii, altii au venit adusi de prieteni sau de mana nevazuta a lui Hristos. Ceea ce atrage atentia la o prima vedere este seninatatea chipurilor acestor parinti, de ale caror poale trag si cate trei, patru sau cinci copii. Credinta ii poarta pe drumul spre Imparatie calmi si vesnic increzatori, asemenea familiei Neagu.Georgeta si Iulian Neagu si-au unit vietile in 2006, avandu-l ca martor si ocrotitor pe sfantul lor drag, ierarhul Grigorie Palama, dupa ce s-au intalnit pentru prima data pe aleea din fata bisericii. Pentru Georgeta, biserica aceasta este darul pe care Dumnezeu i l-a scos in cale, intr-o Joie Mare, si care a adus-o inapoi la credinta. Am fost adusa de o prietena. Era slujba de Joia mare. In aceeasi zi m-am spovedit la parintele Marian. Cand l-am intrebat, la sfarsit, ce sanse mai am, el mi-a raspuns: «Georgeta, ceea ce la om este cu neputinta, la Dumnezeu este cu putinta. Cauta mai intai Imparatia lui Dumnezeu si apoi toate celelalte ti se vor adauga tie». Asa ca, in 2006, am avut nunta aici. Mi-am dorit foarte mult ca viitorul meu sot sa fie indragostit de aceasta biserica, m-ar fi durut sa mergem in alta parte, si am avut bucuria de a-i placea si lui, explica Georgeta Neagu.Cat despre sotul sau, acesta isi aduce aminte de inceputuri, cand biserica desi nu era pictata, si semana cu bisericile de sub pamant ale crestinilor, cu catacombele, peretii emanau rugaciune.Aura Şerban este unul dintre cei mai vechi enoriasi, vine de 12 ani la aceasta biserica si zice ca intalnirea ei cu Sfantul Palama s-a produs in momentul cand sufletul meu era in cautarea a ceva. E acel ceva ca atunci cand te impartasesti. De cand am venit aici, m-am apropiat de duhovnic, simt ca ma calauzeste cu rugaciunea si ca am un sprijin.Ascultandu-i pe fiecare in parte, nu pot sa nu vad firele invizibile care i-au adus la biserica si care ii tin stransi unii de altii. Sunt legaturile iubirii neconditionate fata de Dumnezeu si de aproapele. Este si cazul lui Marius Nitu, absolvent de Politehnica, care in 2006, la sfarsitul facultatii, a facut pasul hotarator spre comunitatea celor care frecventeaza lacasul din incinta Politehnicii bucurestene: Prima data am venit la biserica de Pogorarea Duhului Sfant. Era o zi in care aveam examen, nu invatasem, deci nu am stiut sa rezolv subiectele. Desi am picat examenul, am castigat ceva in acea zi - intrarea in aceasta biserica. Probabil ca undeva este si lucrarea Sfantului Grigorie Palama ca am ajuns la biserica aceasta.O parte din acesti tineri isi gasesc timp sa semneze articole in Buletinul parohial, publicatia de suflet a enoriasilor, care apare lunar si in paginile careia gasesc subiecte de interes atat copiii, cat si parintii, dar si firile poetice sau cele profund religioase. O biserica plina de oameni este rodul lucrarii lui DumnezeuIntotdeauna interesat de fiii sai duhovnicesti, aplecat asupra problemelor fiecaruia in parte, parintele Marian ii invaluie cu dragoste si multa intelegere, deoarece vede in fiecare din acesti tineri un inceput. Despre biserica al carei paroh este marturiseste ca in ea oamenii isi gasesc linistea. Aici vin oameni care vor sa se prezinte asa cum sunt ei, cu pacate, cu neputinte, in fata lui Dumnezeu. Eu cred ca daca o biserica este plina, este rodul lucrarii lui Dumnezeu, pentru ca El este cel care aduna oamenii in biserica si in fata sfantului potir. Mai este si rodul slujitorilor unei biserici, pentru ca acestia sunt ca niste parinti. Bucuria este nemarginita pentru ca il avem ca rugator pentru aceasta comunitate de tineri pe Sfantul Grigorie Palama, care tot de tanar a inceput sa se roage: «Maica Domnului, lumineaza-mi intunericul».(Reportaj publicat in Ziarul Lumina de Duminica din 31 martie 2013, aparut sub semnatura Ralucai Brodner)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 795

Id: 29599

Data: Mar 31, 2013

Imagine:

Articolele urmatoare
Cele mai vizualizate articole din categorie
Calendar
Contact

Ne puteti contacta prin e-mail la adresa webortodox[AT]yahoo.com (inlocuiti [AT] cu @).