La întrunirea preoţilor din Protopopiatul Madrid-Est, preotul Ioan Ciprian Farcaş, consilier administrativ, a prezentat o analiză intitulată „Parohia Ortodoxă Română în Diaspora din Spania”.

Preotul a tras un semnal de alarmă în ceea ce privește viața spirituală a românilor plecați la muncă în Spania.

„Viaţa în diaspora este legată de o mulţime de probleme. În primul rând este vorba de o dezrădăcinare pe o perioadă nedefinită. Nevoile materiale ale omului se vindecă mai uşor, pentru că retribuirea muncii este într-adevăr satisfăcătoare, iar siguranţa muncitorului este ideală. Rămân spinoase şi greu accesibile problemele spirituale”, a spus Pr. Ioan Farcaș.

„Românul muncitor imigrant îşi mută întreaga lui lume sufletească. După rutina de la lucru, omul vrea să trăiască într-un mediu care să îi amintească de ţara lui de origine. Posturile de televiziune româneşti, publicaţiile româneşti, barurile româneşti, restaurantele româneşti, diverse asociaţii satisfac până la un anumit nivel această nevoie. Singurul lucru pe care nu îl ştim este câţi anume simt cu adevărat nevoia prezenţei Bisericii între ei”.

„Biserica a făcut paşi repezi ca să îi însoţească în exodul emigrării. Ceea ce nu ştim este câţi dintre români simt în realitate nevoia prezenţei unei biserici în mijlocul lor, nu ca un ofiţer de stare civilă sau un trezorier al filantropiei pentru nevoile lor, ci ca o putere sfinţitoare şi un chivot al mântuirii”, a subliniat clericul.

El a spus că diaspora este în mod necesar o continuare a vieţii din ţară. „Un om credincios va fi purtător al credinţei şi tradiţiei lui, iar un om indiferent religios va purta peste tot indiferenţa lui”.

„Din nefericire, experienţa arată că un mare număr de emigranţi aparţin categoriei indiferenţilor. Există şi unii care au chiar intenţii duşmănoase faţă de viaţa Bisericii, dar ei sunt foarte puţini”.

”Atașamentul față de Ortodoxie scade vertiginos odată cu schimbarea generațiilor

„Imigranţii noştri s-au înstrăinat de ţară mai ales din lipsă de lucru şi în aşteptarea unui câştig, pe care să îl folosească la restabilirea lor viitoare în ţară. La cei mai mulţi mentalitatea este: nu am venit în Spania să mă sfinţesc, lucru pe care nu l-au considerat poate necesar nici în ţară”, a spus părintele Farcaș.

El a explicat că toţi aceştia, la un moment dat, au nevoie de preot pentru botez, cununie, înmormântare.

„Mulţi îşi aduc aminte de preot când le-a murit o rudă, bunăoară. Aceasta se întâmplă şi pentru că înainte de emigrare nu au avut, dincolo de o credinţă de datină, formală, o relaţie interioară cu viaţa parohiei, nici nu au avut o catehizare corespunzătoare încât să înţeleagă scopul existenţei ei, să o iubească şi să fie în legătură cu ea. Există şi un alt grup care poate din superstiţie vin de două trei ori pe an, dar nu dintr-o nevoie lăuntrică”.

„Nu s-a pierdut şi acea parte, mică aşa cum era şi în ţară, dar vie şi neobosită care simte nevoia reală de biserică şi de tainele ei. Pentru aceştia, fie ei şi zece, biserica trebuie să creeze posibilităţi ale vieţii parohiale”.

„Sporul natural în rândul familiilor din români din Diaspora este mult mai mare decât cel din țară. În toate comunităţile vorbim deja despre a doua generație de credincioși: copiii născuți în Spania. Noi nu am efectuat analize și predicții exhaustive, dar se observă că atașamentul față de valorile Ortodoxiei și implicarea în viața liturgică a comunităților scade vertiginos odată cu schimbarea generațiilor”.

Întrunirea preoţilor din Protopopiatul Madrid-Est a avut loc marți la biserica Parohiei „Sfântul Nectarie Taumaturgul” – Coslada.

La același eveniment, Pr. Vadim Patrinica, din Parohia Vicalvaro a prezentat referatul „Cinstirea în biserică a celor adormiţi în Domnul: temeiuri scripturistice, patristice şi liturgice”.

Vezi mai multe detalii pe site-ul oficial al Episcopiei Spaniei și Portugaliei.

Foto credit: Episcopia Ortodoxă Română a Spaniei și Portugaliei

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 277

Id: 73983

Data: Jun 24, 2021

Imagine: