Munţii Neamţului au crescut numeroşi monahi care şi-au închinat întreaga viaţă lui Dumnezeu, în rugăciune pentru mângâierea şi mântuirea poporului român. Unul dintre aceşti monahi a fost şi arhimandritul Zenovie Ghidescu, fostul stareţ al mănăstirilor Horaiţa şi Nechit, trecut la Domnul marţi, 18 martie 2014, după o lungă suferinţă. Slujba înmormântării, ce a avut loc vineri, 21 martie, la Mănăstirea Nechit, a fost precedată de Sfânta Liturghie, oficiată de Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, şi de Înaltpreasfinţitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului. În timpul slujbei arhiereşti, încet-încet, curtea aşezării monahale a început să se umple de ucenicii fostului stareţ, dar şi de credincioşi veniţi din mai multe judeţe ale ţării, care au dorit să-şi ia rămas-bun de la cel care le-a fost duhovnic, sfătuitor şi rugător înaintea lui Dumnezeu.
După prima parte a slujbei prohodirii, înainte de înconjurarea bisericii cu sicriul celui neînsufleţit şi de înhumare, au avut loc cuvântările şi prezentarea mesajelor de condoleanţe. Primul mesaj prezentat a fost cel al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, intitulat „Ctitor de biserici, stareţ harnic şi păstor evlavios - arhimandritul Zenovie Ghidescu (1919-2014)“, ce a fost citit de arhim. Timotei Aioanei, Superiorul aşezămintelor româneşti de la Locurile Sfinte.
Născut şi plecat la Domnul în aceeaşi lună - martie
A urmat apoi cuvântul Înaltpreasfinţitului Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, care a amintit că părintele Zenovie s-a născut şi a plecat la Domnul în aceeaşi lună - martie, semn că a fost bineplăcut în faţa lui Dumnezeu: „Acest părinte, care pleacă la Domnul încărcat de ani, dar şi de daruri duhovniceşti, a fost cu adevărat ca un pom cu bună roadă. Născându-se în luna martie, când natura reînvie, iată că pleacă la cele veşnice tot în luna în care s-a născut, după 95 de ani de vieţuire. Acest lucru este un semn de binecuvântare şi de dragoste dumnezeiască, pe care părintele Zenovie l-a primit pentru rugăciunile şi ostenelile sale. Cu adevărat a fost un părinte rugător şi harnic, care a adunat în jurul său mulţime de credincioşi, dar şi de monahi şi preoţi. A fost o pildă vie, aşezând în inima sa, în sufletul său şi în paşii vieţii sale numai calea adevărului, a credinţei, a dreptăţii şi a vieţuirii celei adevărate. Stareţul Zenovie ne-a chemat în această zi cu glasul cel de taină, cum îşi cheamă părinţii pe fiii duhovniceşti. El este pentru această aşezare monahală ca un tezaur care rămâne pe mai departe cu viaţa şi faptele sale“.
6 ore în inconştienţă după o comoţie cerebrală suferită în scaunul spovedaniei
Un moment deosebit de emoţionant a fost cuvântul de despărţire al actualului stareţ al Mănăstirii Nechit, arhimandritul Zenovie Grigore, care, cu lacrimi în ochi, a relatat cum au fost ultimele momente din viaţa pământească a cuviosului părinte trecut la Domnul: „Iubită şi întristată obşte monahală şi creştină, părintele nostru stareţ, arhimandritul Zenovie, pleacă acum către Cer. În seara zilei de 18 martie, pe la ora 19:00, părintele Zenovie m-a chemat la el, cerând să-i dau crucea pectorală şi întrebându-mă dacă hainele îi sunt pregătite. Nedumerit, l-am întrebat: «De ce-mi ceri toate acestea?». Răspunsul lui a venit imediat: «Trebuie să plec». A durat acest dialog în jur de jumătate de oră, după care a venit toată obştea şi a luat binecuvântare de la el. La final, l-a chemat pe iconomul mănăstirii, l-a strâns de mână şi i-a spus să aibă grijă de toate ale mănăstirii şi de părintele stareţ. Îmi este atât de greu să vorbesc în aceste clipe, având în vedere şi faptul că niciodată nu am ridicat ochii sau cuvântul în faţa preacuvioşiei sale. 24 de ani am stat lângă stareţul Zenovie Ghidescu, însă, în aceste momente, îmi pare foarte rău că nu m-am născut mai devreme, pentru a petrece mai mult timp în preajma lui. Deşi ultimii ani din viaţa părintelui stareţ au fost plini de suferinţă, faptul că l-a ţinut Dumnezeu în viaţă a fost pentru noi o mare binecuvântare şi am credinţa că şi de aici încolo părintele ne va ajuta cu rugăciunile sale“.
Tot părintele Zenovie Grigore le-a povestit celor prezenţi şi despre cum era fostul stareţ în viaţa de zi cu zi: „Neobosit, nu avea niciodată program, indiferent că venea la el un monah sau un creştin. Tot timpul era pregătit să-i întâmpine şi să-i binecuvânteze pe cei care îi călcau pragul chiliei. Pe el niciodată nu l-am văzut dormind, ci doar aşezat pe pat; dacă intram la el în chilie, fiindcă niciodată nu închidea uşa, tot timpul îl găseam în picioare. Când Dumnezeu l-a încercat prin nenumărate suferinţe - 11 operaţii şi 6 comoţii cerebrale, dintre care una foarte gravă, care s-a petrecut în timp ce era în scaunul spovedaniei şi după care a stat 6 ore inconştient, am crezut că ni-l ia la El, însă am strigat la Cer: «Doamne, mai lasă-l între noi, fiindcă nu suntem pregătiţi să putem lua în primire ceea ce el a aşezat în acest loc binecuvântat». Şi Dumnezeu ne-a ascultat rugăciunea şi l-a lăsat printre noi, bucurându-ne de prezenţa şi binecuvântarea preacuvioşiei sale. Niciodată nu se supăra pe nimeni, deşi era de foarte multe ori aspru; din asprimea lui oferea pace şi apoi mângâiere“.
Ultimul care a luat cuvântul a fost Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, IPS Teofan, care a subliniat că râvna pentru casa lui Dumnezeu l-a „mâncat“ şi „mistuit“ pe părintele Zenovie Ghidescu: „Drumul părintelui Zenovie în această viaţă poate fi definit în cuvintele scripturistice: «Râvna casei Tale m-a mâncat», «râvna casei Tale m-a mistuit» şi «râvna pentru Tine, Doamne, m-a înflăcărat». Râvna casei lui Dumnezeu l-a mâncat pe părintele Zenovie şi pentru mulţimea de ucenici pe care i-a avut în diferite momente ale vieţuirii sale monahale; spre exemplu, 8 ucenici a găsit când a venit la Schitul Nechit, vreo 28 a lăsat în momentul în care a trebuit să părăsească obştea în anul 1959, în urma decretului comunist. Râvna casei lui Dumnezeu l-a mâncat pe părintele şi în ceea ce priveşte sfintele slujbe; iubea rugăciunea şi petrecea 10 ore pe zi la sfintele slujbe, împreună cu monahii şi cu credincioşii.
La final, sicriul cu trupul celui adormit a fost purtat de părinţi stareţi în sunet de clopot în jurul bisericii, după care a fost depus în mormântul săpat în curtea aşezării monahale, întru nădejdea învierii şi a vieţii de veci. După slujbă, toţi cei prezenţi au fost invitaţi la o agapă, organizată de obştea Mănăstirii Nechit.
sursa: doxologia.ro
Categoria: Actualitate ortodoxa
Vizualizari: 636
Id: 39141
Data: Mar 24, 2014
Imagine:
Din jertfa strânsă de la credincioşi s-au făcut 200 de pachete care au fost oferite pacienţilor internaţi în secţia Şipote a Spitalului Socola din Iaşi, aflat la o distanţă de 70 de kilometri de oraşul Iaşi. Această secţie este vizitată .....
Data: Mar 24, 2014
Evenimentul a început la Biserica „Sfântul Dumitru“ din Suceava, când peste 200 de persoane, purtând pancarde care condamnă avortul, au pornit prin centrul oraşului pentru a promova naşterea de prunci.
.....
Data: Mar 24, 2014
Duminica a III-a din Postul Mare a fost sărbătorită într-un mod deosebit de preoţii şi credincioşii din Oneşti, care au participat la o frumoasă procesiune dedicată Sfintei Cruci. Organizată pentru cel de-al 14 an consecutiv, cu .....
Data: Mar 24, 2014
În cuvântul de învăţătură adresat celor prezenţi, Preasfinţia Sa a vorbit despre semnificaţiile soteriologice ale Sfintei Cruci: „Sfânta Cruce a Mântuitorului este simbolul creştinătăţii ce ne vorbeşte despre .....
Data: Mar 24, 2014
Arhiepiscopia Ortodoxă Alba Iulia, Facultatea de Teologie Ortodoxă Alba Iulia şi Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi Români - filiala Alba Iulia organizează miercuri, 26 martie, conferinţa duhovnicească intitulată „Euharistia şi viaţa .....
Data: Mar 24, 2014

Data: Mar 25, 2014
Dreapta credinta si rugaciunea pentru unitatea Bisericii - temelia vietii crestineDuminica a VII-a dupa Sfintele Pasti (a Sfintilor Parinti de la Sinodul I Ecumenic)Ioan 17, 1-13'In vremea aceea, ridicandu-si ochii Sai catre cer, Iisus a cuvantat: Parinte a venit .....
Data: May 16, 2010
Sfanta Cruce - semnul iubirii care invinge pacatul si moarteaDuminica dinaintea Inaltarii Sfintei Cruci (Convorbirea lui Iisus cu Nicodim) Ioan 3, 13-17Zis-a Domnul: nimeni nu s-a suit in cer, fara numai Cel Care s-a pogorat din cer, Fiul Omului, Care este in cer. Şi precum Moise .....
Data: Sep 12, 2010
Evanghelia Duminicii dupa Inaltarea Cinstitei Cruci (Luarea Crucii si urmarea lui Hristos) (Marcu 8, 34-38; 9, 1)Zis-a Domnul: cel care voieste sa vina dupa Mine sa se lepede de sine, sa-si ia crucea sa si sa-Mi urmeze Mie. Caci cine va voi sa-si mantuiasca sufletul sau il va pierde; dar .....
Data: Sep 19, 2010
Credinta in Hristos aduce vindecareEvanghelia Duminicii a VII-a dupa Rusalii (Vindecarea a doi orbi si a unui mut in Capernaum) Matei 9, 27-35.In vremea aceea, pe cand trecea Iisus, s-au luat dupa Dansul doi orbi; acestia strigau si ziceau: miluieste-ne pe noi, Fiule .....
Data: Jul 11, 2010
Sfanta Taina a Maslului impartaseste credinciosului harul nevazut al tamaduirii sau al usurarii suferintelor trupesti si intarirea sufleteasca. Intrucat si Postul cel Mare se apropie, va prezentam mai jos programul liturgic al unor manastiri si schituri bucurestene privind savarsirea Tainei .....
Data: Feb 24, 2012
Ne puteti contacta prin e-mail la adresa webortodox[AT]yahoo.com (inlocuiti [AT] cu @).