Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a transmis miercuri că Biserica Ortodoxă Romană a contribuit intens la Marea Unire a romanilor intr-un stat național unitar.

Cuvantul din acest an reia ideile dintr-o alocuțiune pe care Patriarhul Romaniei a susținut-o la Academia Romană intr-o sesiune solemnă dedicată Zilei Naționale, in data de 27 noiembrie 2015.

„Astăzi, toți cetățenii Romaniei, toate instituțiile statului şi toate cultele religioase avem datoria� să păstrăm şi să cultivăm darul unității naţionale ca fiind un simbol al demnității poporului roman, obținut cu multe jertfe de vieți omenești şi multe eforturi spirituale şi materiale, spre binele Romaniei şi bucuria romanilor de pretutindeni”, transmite Preafericirea Sa.

Părintele Patriarh Daniel a oficiat miercuri și slujba de Te Deum la Catedrala Patriarhală din Capitală, pentru a mulțumi lui Dumnezeu pentru paza și ajutorul pe care le dăruiește romanilor de pretutindeni și țării noastre.

Cuvant integral:

Biserica poporului roman a contribuit intens la Marea Unire a acestuia intr-un stat unitar

Realizarea unității naționale de la 1 decembrie 1918 a fost posibilă şi cu aportul Bisericii Ortodoxe Romane, care a sprijinit Marea Unire a tuturor provinciilor romanești intr-un stat roman unitar, Biserica fiind impreună cu poporul in toate eforturile sale de cultivare a conștiinței naționale şi de afirmare a dorinței de unitate națională, in toate provinciile romaneşti, dar mai ales in Transilvania, Basarabia şi Bucovina.

Prin rugăciune, prin cuvant rostit, prin cărți tipărite, prin prezența personală şi fapta concretă a slujitorilor ei, Biserica a fost activă in lucrarea de unire, implicandu-se in realizarea acestui ideal prin ierarhi cărturari, preoţi şi diaconi patrioţi, profesori de teologie şi studenți in teologie, aceștia avand talent oratoric, putere de convingere şi de mobilizare, dar şi prin călugări sau călugărițe care au ingrijit soldații răniți, prin mănăstiri şi parohii care au organizat colecte de bani şi de alimente, toţi impreună incurajand moral şi ajutand material pe luptătorii romani pentru libertate şi unitate națională.

In timpul Războiului din perioada 1916-1918, mai mult de 250 de preoți ortodocși romani au insoțit trupele armatei romane pe campurile de luptă in calitate de confesori militari. Unii dintre ei au murit pe front, alții au fost luați prizonieri şi deportați. Peste 200 de călugări şi călugărițe au activat ca infirmieri in diferite spitale de campanie sau pe front, unii murind la datorie, din cauza tifosului exantematic. Sute de preoți au fost anchetați, jefuiți sau alungați din parohiile lor de către inamic, alții au murit impușcați in teritoriile ocupate de trupele germane. In Transilvania, 150 de preoți au fost aruncați in inchisorile maghiare, unii fiind condamnați la moarte sau la ani grei de inchisoare. Alți peste 200 de preoți au fost deportați in vestul Ungariei, in județul Șopron, unde au trăit in condiții inumane pană la eliberarea lor in 1919 de către trupele romane [1].

In ceea ce privește evenimentul insuși al Marii Uniri de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, intre cei 1228 de delegați oficiali din Adunarea Națională Constituantă au fost şi mulţi slujitori ai Bisericii. Cele două Biserici romaneşti din Transilvania (ortodoxă şi greco-catolică) au fost reprezentate la Alba Iulia prin cinci episcopi, patru vicari, zece delegați ai consistoriilor (consiliilor eparhiale) ortodoxe şi ai capitulilor greco-catolice, 129 de protopopi, cate un reprezentant al institutelor teologice-pedagogice şi cate doi reprezentanți ai studenţilor teologi, la care se adaugă numeroşi alţi preoţi sosiţi in fruntea păstoriţilor lor, veniţi să pecetluiască dorinţa de veacuri a strămoşilor romani de a trăi neasupriți, intr-o singură ţară. In Marele Sfat al naţiunii romane, ca şi in Consiliul Dirigent, au fost aleși, de asemenea şi slujitori ai Bisericii, iar episcopul ortodox roman de Caransebeș, Miron Cristea, viitorul Mitropolit Primat (1919) şi apoi Patriarh al Romaniei Mari (1925), şi episcopul greco-catolic de Gherla, Iuliu Hossu, au fost aleși in delegația de patru persoane care a prezentat Actul Unirii Regelui Ferdinand, la București.

Acum, la aniversarea a 104 ani de la Marea Unire din 1 decembrie 1918, dorim să exprimăm omagiul şi recunoștința cuvenite tuturor făuritorilor actului măreț al istoriei noastre pentru care au luptat moșii şi strămoșii noştri, ştiind că unirea tuturor provinciilor romaneşti intr-un stat roman unitar a fost incoronarea multor eforturi jertfelnice, spirituale şi materiale, de afirmare a conștiinței naţionale şi a dorinţei de unitate naţională.

Pentru toate binefacerile Marii Unirii, aducem astăzi mulțumire lui Dumnezeu Cel preaslăvit in Sfanta Treime şi pomenim cu recunoştinţă pe toţi eroii romani care s-au jertfit pentru libertatea, unitatea şi demnitatea poporului roman. Este semnificativ faptul că Sfanta Treime este hramul catedralelor din marile orașele transilvănene care au militat pentru Unire: Sibiu, Blaj, Alba-Iulia şi Arad, deoarece Sfanta Treime devenise simbolul dorinţei de unitate intr-un singur stat al celor trei mari provincii romaneşti: Țara Romanească, Moldova şi Transilvania.

Astăzi, toți cetățenii Romaniei, toate instituțiile statului şi toate cultele religioase avem datoria� să păstrăm şi să cultivăm darul unității naţionale ca fiind un simbol al demnității poporului roman, obținut cu multe jertfe de vieți omenești şi multe eforturi spirituale şi materiale, spre binele Romaniei şi bucuria romanilor de pretutindeni.

† DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane

Note

[1] Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, Membru corespondent al Academiei Romane, Istoria Bisericii Ortodoxe Romane, ediția a-III-a revăzută, editura BASILICA, București, 2013, p. 471-473.

Vezi și:

• Te Deum de Ziua Națională: Patriarhul Daniel s-a rugat pentru Romania

Foto credit: Ziarul Lumina / Mihnea Păduraru

Urmărește-ne pe Telegram:�t.me/basilicanews

Sursa: Basilica.ro

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 223

Id: 77456

Data: Dec 1, 2022

Imagine: