Patriarhul Daniel a vorbit joi, la inaugurarea expoziției „Tipografia Cărților Bisericești (1882-2022). 140 de ani de activitate neîntreruptă”, despre tradiția Țărilor Române „de a răspândi Cuvântul lui Dumnezeu prin intermediul tiparului”.

La vernisajul organizat cu participare restrânsă la Palatul Patriarhiei, Preafericirea Sa a subliniat și felul în care „evenimentele naționale s-au legat cu unele realizări culturale bisericești”: „Această Tipografie a Cărților Bisericești s-a înființat la un an după ridicarea României la rang de Regat și cu trei ani înainte de recunoașterea oficială a Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române”, a subliniat Patriarhul.

„Anul acesta aniversăm nu doar 140 de ani de activitate a Tipografiei Cărților Bisericești, ci și 170 de ani de la construirea unei clădiri mai mari cu destinație specială pentru tipografie în timpul Mitropolitul Nifon Rusailă”, a amintit Părintele Patriarh Daniel.

Același mitropolit, „în 24 ianuarie 1859, la șapte ani după ce a făcut clădirea cea nouă tipografiei, a prezidat Adunarea Electivă a Munteniei și această adunare a ales ca domnitor al Munteniei pe Domnitorul Moldovei, Alexandru Ioan Cuza. Și astfel, de facto, s-a realizat Unirea Principatelor Române”, a amintit Preafericirea Sa.

Tradiția: Primul Liturghier ortodox tipărit din istorie

„Această activitate tipografică este fundamentală pentru misiunea Bisericii: răspândirea Cuvântului lui Dumnezeu prin tipar a fost o necesitate și, în mod deosebit trebuie să reținem faptul că primul Liturghier ortodox din lume a fost tipărit în Țara Românească în 1508, la Târgoviște, în limba slavonă” – lucrare la care a contribuit și Sfântul Neagoe Basarab, care avea să devină domnitor în 1512.

Părintele Patriarh Daniel a mai spus că Biserica s-a folosit mereu de progresul tehnic, subliniind însă că este nevoie și de discernământ duhovnicesc în activitatea editorială.

„Este foarte important nu să tipărim mult, ci să tipărim și material foarte consistent, să tipărim cărți de referință, pentru că există o inflație de informații, din ce în ce mai multe în lume. Și, desigur, în paralel cu textul tipărit s-a dezvoltat tehnica aceasta modernă digitală și este uneori un efort mare pentru a distinge între valori, a alege ceea ce este folositor pentru suflet și ceea ce este dăunător.”

„Sub presiunea smogului informațiilor suprasolicitante pentru atenția umană, trebuie să învățăm discernământul valorilor spirituale perene”, a spus Preafericirea Sa. „Este foarte important, pentru că unele din cărțile tipărite care au cea mai lungă tradiție sunt cărțile de cult, deoarece acestea sunt necesare comunității și exprimă credința comunității.”

„În cărțile de cult nu este voie să se exprime idei individuale doar pentru a se remarca autorul, ci trebuie să se exprime credința Bisericii. Sf. Maxim Mărturisitorul spune că cea mai sigură sursă pentru a înțelege dreapta credință este cultul ortodox”, a spus Părintele Patriarh Daniel.

Editarea de carte necesită echilibru și discernământ

„Deci regula credinței se vede în regula rugăciunii. Și, în mod deosebit, în anul acesta, consacrat rugăciunii în viața Bisericii și în viața creștinului, este foarte important să tipărim cu grijă cărțile de rugăciune, cărțile de cult în primul rând, păstrând un echilibru între tradiție și noutate.”

„Cărțile de cult în limba română și Sfânta Scriptură, de trei sute de ani, sunt tipărite în limba înțeleasă de popor, pe când în Bisericile Ortodoxe Surori se păstrează încă limba veche în cultă – slavonă, sau greacă veche”, a amintit Patriarhul Daniel. „Biserica Ortodoxă Română a adaptat limba de cult, limba liturgică, cu un efort deosebit de-a lungul secolelor.”

Preafericirea Sa a mai menționat că Sf. Antim Ivireanul a încheiat procesul de românizare a textelor liturgice: „Acest ierarh de neam străin, georgian, a adus o contribuție deosebită pentru limbajul folosit în cărțile de cult, mai ales în Molitfelnic”.

„Deci avem această nevoie de a păstra, pe de o parte tradiția, sensul autentic al cuvintelor, atunci când ele sunt traduse din limba greacă, și, pe de altă parte, de a face înțeleasă pentru fiecare epocă această expresie a credinței în cult, sau acest limbaj, încât este nevoie de o mare maturitate și de mult discernământ”, a concluzionat Părintele Patriarh Daniel.

Ceremonia s-a încheiat cu anunțarea distincției oferite de Părintele Patriarh Daniel unui credincios care a făcut o donație substanțială pentru Biblioteca Sfântului Sinod: i-a acordat domnului Mihai Ilie din comuna Bârsănești, județul Bacău, Ordinul „Sf. Cuv. Ioan Iacob de la Neamț”. Acesta îi va fi înmânat de Arhim. Policarp Chițulescu, directorul Bibliotecii Sfântului Sinod.

Expoziția de la Palatul Patriarhiei marchează momentele importante ale existenței de 140 de ani a Tipografiei Cărților Bisericești, prezentând ediții Princeps ale volumelor tipărite în timp, începând cu prima carte de cult tipărită la Tipografia Cărților Bisericești, Orologiul Mare, sau Ceaslovul (1887).

La eveniment a fost lansat și albumul monografic Tipografia Cărților Bisericești (1882-2022), apărut de curând la Editura Basilica a Patriarhiei Române.

Vezi și:

• Expoziția Tipografiei Carților Bisericești | În imagini
• Tipografia Cărților Bisericești împlinește 140 de ani. Cartea tipărită și de cult își păstrează statutul: Pr. Ionuț Badea

Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 268

Id: 75974

Data: Jan 20, 2022

Imagine: