„Avem aceeași putere a harului lucrând în sfinți în secolul al XIII-lea, în secolul al XX-lea și al XXI-lea. De aceea, moaștele sfinților ne arată că Dumnezeu, prin harul Său, este prezent în sfinții Săi. Noi nu cinstim natura umană atunci când cinstim pe sfinți, ci lucrarea harului lui Dumnezeu în natura umană”, a spus Patriarhul Daniel în predica ținută miercuri, cu ocazia sărbătorii Sf. Dimitrie cel Nou.

„Sfinții nu concurează pe Hristos, ci sfinții arată lucrarea lui Hristos în cei care-L iubesc pe Hristos și împlinesc în viața lor voia Lui”, a precizat părintele patriarh.

Preafericirea Sa a amintit că „Sf. Dimitrie cel Nou era vlah, sau român de origine, și a trăit în secolul al XIII-lea. Iar Sf. Ioan Iacob s-a născut în 1913, în 23 iulie, la Crăiniceni, în județul Botoșani”. Ei „ne învață cum Dumnezeu lucrează în viața oamenilor în toate veacurile”.

„Acești doi sfinți cuvioși sunt dascăli ai noștri pentru a merge pe drumul mântuirii”, a spus Patriarhul Daniel, care a explicat apoi ce înseamnă sfințenia și ce este mântuirea.

Preafericirea Sa a explicat troparul comun al celor doi sfinți: „Întru tine, părinte, cu osârdie s-a mântuit cel după chip” se referă la omul creat după chipul lui Dumnezeu.

„Când Dumnezeu a făcut lumea, toate le-a făcut prin cuvânt. A zis și s-a făcut, a poruncit și s-a zidit. Când, însă, a sosit momentul să-l facă pe om din lut și să sufle în fața lui, mai întâi Dumnezeu a zis, folosind un plural misterios: «Să facem omul după chipul și asemănarea noastră».”

Aceasta a fost înțeleasă de Sfinții Părinți ai Bisericii ca „o consultare, o sfătuire împreună a Persoanelor Sfintei Treimi. Tatăl a zis către Fiul și către Duhul Sfânt: Să facem om după chipul și asemănarea noastră. După chipul lui Dumnezeu a fost făcut omul, spune Scriptura. Deci proiectul a fost după chipul și asemănarea noastră”, a precizat Preafericirea Sa.

Chipul ni se dăruiește, asemănarea o dobândim

„După chipul lui Dumnezeu, adică persoană care gândește, care iubește și care voiește. Asta înseamnă creat după chipul lui Dumnezeu. Deci omul este persoană creată după chipul persoanelor dumnezeiești necreate, veșnice”, a explicat părintele patriarh.

„Dar asemănarea nu i s-a dat, ci numai chipul, spune Sf. Vasile cel Mare. Asemănarea se dobândește de către om prin conlucrare cu harul lui Dumnezeu”, a subliniat Preafericirea Sa.

„Toți oamenii sunt creați după chipul lui Dumnezeu, întrucât sunt persoane. Dar la asemănarea cu Dumnezeu ajung numai cei care ascultă de Dumnezeu, împlinesc în viața lor voia Lui și Îl iubesc pe El, răspunzând astfel iubirii sale veșnice pentru omenire”, a continuat Patriarhul României.

„Asemănarea cu Dumnezeu se dobândește prin harul lui Dumnezeu lucrător în omul credincios, virtuos, care se roagă, trăiește potrivit voii lui Dumnezeu și săvârșește fapte bune, fapte de milostenie”, a adăugat patriarhul.

„Numai Dumnezeu este sfânt prin El Însuși. Oamenii dobândesc sfințenia întrucât înaintează în comuniune de credință și iubire față de Dumnezeu. Iar cei care au trăit viața în iubire intensă față de Dumnezeu, în ascultare, în multă smerenie și săvârșire de fapte bune au devenit asemenea lui Dumnezeu. Și aceștia sunt sfinții”, a menționat Preafericirea Sa.

Mântuirea înseamnă unirea cu Dumnezeu

Continuând să explice troparul, Patriarhul României a spus: „Ce înseamnă a fi mântuit? Înseamnă a fi unit cu Dumnezeu cel veșnic viu. Unirea cu Dumnezeu este mântuirea omului și dobândirea vieții veșnice.”

Preafericirea Sa a explicat în ce fel chipul, adică adică persoana care gândește, iubește și voiește, devine asemănare:

„Pentru că tot timpul unii dintre ei îl purtau pe Dumnezeu în memorie și în inimă, prin rugăciunea minții și rugăciunea inimii, ei sunt numiți în cărțile noastre bisericești Sfinții Cuvioși Purtători de Dumnezeu. Poartă pe Dumnezeu prin har în mintea lor, în iubirea lor și în voința lor de a săvârși binele.”

Astfel, „Sf. Dimitrie cel Nou a trăit în sec. al XIII-lea, iar Sf. Ioan Iacob în secolul al XX-lea și au în comun aceeași sfințenie, harul Preasfintei Treimi, prin credința în Hristos, prin rugăciune și viață sfântă”, a adăugat părintele patriarh.

„Acești doi sfinți români sunt astăzi prezenți aici prin moaștele lor ca să ne întărească în credință, ca să sporim rugăciunea, să îndreptăm viața noastră potrivit voii lui Dumnezeu și să săvârșim fapte de milostenie.”

„Iar fapta de milostenie cea mai valoroasă, cea mai scumpă, este rugăciunea pentru mântuirea altora, nu doar pentru mântuirea noastră. Acești sfinți sunt mari rugători pentru neamul românesc și pentru toate popoarele ortodoxe”, a mai afirmat Preafericirea Sa.

Un fragment din moaștele Sf. Cuv. Ioan Iacob de la Neamț, numit și Noul Hozevit, a fost așezat spre închinare la sărbătoarea Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou, hramul de toamnă al Catedralei Patriarhale, pentru că este unul din cei trei ocrotitori ai românilor din afara României în Anul pastorației românilor din afara României – cei din jurul granițelor și celor din diaspora română.

Ceilalți doi ocrotitori ai Anului omagial 2021 sunt sfinții stră-români Ioan Casian (secolul al V-lea) și Dionisie Exiguul, sau cel Neînsemnat (secolul al VI-lea).

Vezi și:

• Patriarhul cheamă la libertate responsabilă în pandemie: Darurile cele mai mari sunt sănătatea și mântuirea

Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 256

Id: 75160

Data: Oct 27, 2021

Imagine: