Pe scurt: 9 mari filantropi mireni

În seria „Pe scurt” am prezentat principalele realizări ale ierarhilor și domnitorilor români filantropi. Continuăm călătoria în timp cu 9 personalități care nu au făcut parte din cler și nici nu au fost domnitori, însă au fost mari iubitori de semeni.

Prezentarea nu este una exhaustivă, ci mai degrabă o invitație la a găsi și alte nume demne de oamgiat în Anul comemorativ al filantropilor ortodocși români.

1. Mihail Cantacuzino

Spătarul Mihail Cantacuzino a rămas cunoscut ca filnatrop pentru că a pus bazele spitalului Colțea, în data de 14 decembrie 1704. A fost printre primele spitale din Europa, misiunea lui fiind una de natură social-medicală.

„Dacă vre-un boier scăpătat, petrecând în sărăcie și bolnav, or pământean de aci sau străin, fie și neguțător sau vre-un alt om cinstit, dar sarac și bolnav va voi să alerge spre ajutor la spital, să fie primit și să-și aibă hrană și îngrijirea cu îndestulare și cuvenită starei sale, fără însă ca să rămâie în spital ci în altă chilie deosebită unde și doctoru îl va cerceta la veri ce nevoe. Iar preotu cimitirului va avea grijă pentru căutarea lui cu îndestulare; și de se va întâmpla să moară, să fie îngropat și înmormântat cu toata cinstea, după cum adică s-a vorbit mai sus și despre ceilalți săraci”, se preciza în instrucțiunile date de Cantacuzini.

În anul 1739, Colțea a ars într-un incendiu, dar a fost reconstruit de Constantin Mavrocordat.

2. Bălaşa Brâncoveanu

Bălaşa Brâncoveanu (1693-1752), fiica Sfântului Constantin Brâncoveanu, a ctitorit în București un azil care i-a purtat numele.

Azilul Domnița Balașa a fost un azil pentru văduve întemeiat în 1751 de Bălașa Brâncoveanu și soțul ei, Manolache Lambrino. A funcționat inițial în chiliile mănăstirii fondate pe lângă o biserică pe care domnița Bălașa a ctitorit-o tot în 1751. La sfârșitul secolului al XIX-lea, a fost ridicată o clădire nouă pentru azil, ce a fost inaugurată în 1880. Azilul a fost închis după 1948, iar clădirea sa a fost demolată în anii 1984.

Locul azilui este în prezent viran, fiind utilizat ca parcare.

3. Constantin Obedeanu

Biserica Mănăstirii Obedeanu din Craiova a fost ctitorită alături de un spital pentru săraci de Paharnicul Constantin Obedeanu.

Pe piatra funerară a lui Obedeanu aflată și astăzi în biserică este scris:

„Supt această piatră să odihnesc oasele dum(nealui) întru H(ristos) răposatul Constantin Obedeanul biv vel Pah(arnic), carele s-au ostenitu împreună cu soția dum(isale) jupâneasa Stanca Ob(edeanca) de au făcut și rădicatu din temelie acest sf(ântu) lăcaș și cu spital de sărac(i), și au făcut și alte multe vrednice lucruri, palaturi și alte ziduri din temelie, numit și constit foarte au fost numele dum(nealui), și au răposat așteptând învierea Patimilor Domnului H(ristos) Ap(rilie) 21 la 7 c-es(uri) din (noapte) leat 7263 (1755)”.

4. Safta (Elisabeta) Brâncoveanu

Spitalul Brâncovenesc a fost ridicat în București între 28 august 1835 – 14 octombrie 1838, de Safta Brâncoveanu, fiica marelui ban Tudorache Balș și soția banului Grigore Basarab Brâncoveanu, și a funcționat din veniturile de la moșiile donate de ctitoră. Spitalul a fost gândit de ea pentru oamenii săraci, dar în același timp s-a constituit și ca școală medicală.

5. Doctorul Constantin Caracaş

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 279

Id: 71068

Data: Aug 21, 2020

Imagine:

Articolele urmatoare
Cele mai vizualizate articole din categorie
Calendar
Contact

Ne puteti contacta prin e-mail la adresa webortodox[AT]yahoo.com (inlocuiti [AT] cu @).