In sambăta premergătoare Duminicii Infricoșătoarei Judecăți, Biserica Ortodoxă ii pomenește pe cei trecuți la viața veșnică. Această comemorare a persoanelor adormite in Domnul poartă numele de Moșii de iarnă.

Biserica şi-a manifestat intotdeauna grija faţă de cei care au plecat in veşnicie, consacrandu-le ziua de sambătă pentru pomenirea generală a morţilor.

In special sambăta dinaintea Duminicii Infricoşătoarei Judecăţi, Sambăta Rusaliilor şi prima sambătă a lunii noiembrie sunt randuite pentru pomenirea rudelor trecute la viața veșnică. Aceste zile poartă denumirea de moşii de iarnă, vară şi toamnă.

Pomenirea morților se face mai ales in fiecare sambătă a Postului Mare pană la Duminica Floriilor, prin slujbele de la Biserică sau rugăciunile particulare

De asemenea, menținerea memoriei lor se poate face și prin ingrijirea locurilor de veci, prin conferirea numelui lor noilor generații, amintirea și imitarea faptelor bune pe care le făceau.

Coliva

Coliva aminteşte de o minune a Sfantului Teodor Tiron, petrecută in vremea impăratului Iulian Apostatul (361-363), care a dat ordin guvernatorului oraşului Constantinopol să stropească toate alimentele din pieţe cu sangele jertfit idolilor, in prima săptămană a Postului Mare. Astfel voia să-i oblige pe creştini să intrerupă postul şi să consume jertfe aduse idolilor.

Printr-o apariție in vis, Sfantul Teodor Tiron i-a poruncit arhiepiscopului Eudoxie să-i anunţe pe creştini să nu cumpere nimic din piaţă, ci să mănance grau fiert cu miere.

Coliva din semințe „arată că şi omul este o sămanţă, un rod al pămantului care semănandu-se acum in pămant precum graul iarăşi va invia cu puterea lui Dumnezeu, răsărind in viaţa ce va să fie şi aducandu-se viu şi desăvarşit lui Hristos”, explică Sfantul Simeon al Tesalonicului.

„Căci precum această sămanţă se ingroapă in pămant, iar după aceea răsare şi aduce mult rod, tot astfel şi omul fiind dat acum pămantului prin moarte, iarăşi va invia. Acelaşi lucru il spune şi Sfantul Apostol Pavel, arătand invierea prin pilda semănăturilor”.

Pe langă colivă, in această zi se imparte mancare pentru sufletul celor adormiţi, dar şi alte prinoase, lucruri folositoare pentru semenii noştri.

Istoric

Incă din vremea Sfinţilor Apostoli se ţineau zile de pomenire a strămoşilor adormiţi in speranţa fericirii veşnice. Astfel de zile pot fi identificate in jurul secolului al 4-lea, cand s-a făcut fixarea definitivă a pericopelor biblice citite in cursul anului bisericesc.

Despre obiceiul de a face rugăciuni de mijlocire pentru cei morţi găsim menţionări la Sfinţii Părinţi şi Scriitori bisericeşti din secolul al 2-lea, la Sfantul Ignatie al Antiohiei, Tertulian, Sfantul Ciprian al Cartaginei, apoi, incepand cu secolul al 4-lea, mărturiile devin numeroase, mai semnificativ fiind Sfantul Ioan Gură de Aur.

Cum să menții o legătură vie cu cei adormiți:#bineledeştiut pic.twitter.com/3HO7FbbdVB

— Basilica.ro (@AgentiaBasilica) February 10, 2018

Citește și:

• Pomenirea celor adormiți in 12 cuvinte ale Patriarhului
• Pomenirea morților, mai mult decat pomană

Foto credit: Arhiva Basilica.ro

Sursa: Basilica.ro

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 112

Id: 80494

Data: Mar 9, 2024

Imagine: