In Sfanta si Marea Joi, la Catedrala Patriarhala, slujba Sfintei Liturghii a Sfantului Vasile cel Mare unita cu Vecernia a fost savarsita de Patriarhul Romanei, inconjurat de un sobor de preoti si diaconi. Intaistatatorul Bisericii Ortodoxe Romane a rostit un cuvant de invatatura despre semnificatiile duhovnicesti ale Sfintei si Marii Joi din Saptamana Patimilor. Aceasta zi ne arata mai intai smerenia Mantuitorului Iisus Hristos, de aceea si otpustul acestei zile ne arata ca Mantuitorul Iisus Hristos, prin nemasurata lui bunatate calea cea mai buna, smerenia, ne-a aratat-o noua. Deci, ne arata mai intai ziua de astazi smerenia Mantuitorului prin faptul ca El, Stapanul si Invatatorul, spala picioarele Ucenicilor Sai ca sa ne dea o pilda de smerenie. Deci, numai in stare de smerenie ne putem apropia de Sfanta si Dumnezeiasca Euharistie. Spalarea picioarelor nu a devenit o randuiala obligatorie, nu a fost o porunca de a fi savarsita aceasta ca si Sfanta Euharistie, dar a fost o pilda de smerenie. Deci, Mantuitorul Hristos prin spalarea picioarelor a vrut sa ne arate ca trebuie sa slujim pe aproapele nostru, chiar daca mai mic in rang sau in varsta, dar daca nu are o insemnatate deosebita in comunitate sau societate trebuie sa-l slujim cu smerenie, cu iubire smerita. De fapt, aceasta este taina din Sfanta si Marea Joi, iubirea smerita, care in raport cu semenii nostri se arata prin ajutorarea lor si printr-un respect deosebit pentru persoane, indiferent de varsta, de rang, de functie. Fiecare om este creat dupa chipul lui Dumnezeu si este chemat la asemanarea cu Dumnezeu. De aceea, Mantuitorul Iisus Hristos mai intai a aratat prin spalarea picioarelor ucenicilor Sai ca trebuie sa ne apropiem de Sfintele Taine ale lui Dumnezeu in stare de smerenie pentru ca Dumnezeu a venit la noi cu iubire smerita , a aratat Preafericirea Sa, dupa cum ne informeaza Radio TRINITAS.Preafericitul Parinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, a mai subliniat ca in Sfanta Euharistie ni se daruieste iubirea smerita a Mantuitorului Hristos. Cina cea de Taina pe care Mantuitorul Iisus Hristos o instituie deodata cu serbarea Pastilor dupa traditia iudaica reprezinta iubirea smerita a Mantuitorului Iisus Hristos mai tare decat moartea, o iubire smerita si atat de puternica incat nu se teme de moarte si ramane stabila, permanenta, statornica si in suferinta si in fata mortii. In Sfanta Euharistie ni se daruieste iubirea smerita a Mantuitorului Iisus Hristos Care poate ierta pacatul si raul din lume. Mantuitorul Iisus Hristos instituie sau intemeiaza aceasta Sfanta a Euharistiei, a iubirii dumnezeiesti smerite intr-un context sau intr-o lume marcata de pacat, de intuneric, de intunericul pe care il aduce pacatul in lume, de intunericul pe care il aduce in viata omului lucrarea duhurilor rele. Iubirea Lui smerita este mai tare decat invidia si ura carturarilor si fariseilor care au planuit ca sa-L ucida pe Iisus pentru ca era iubit in popor. Iubirea smerita a lui Hristos care ni se impartaseste noua in Sfanta Euharistie este mai tare decat tradarea lui Iuda, decat lasitatea lui Pontiu Pilat, decat frica si lepadarea lui Petru. Iubirea Lui este mai tare decat dispretul si batjocura soldatilor Care L-au batjocorit si L-au chinuit; este mai tare decat violenta omului pacatos si iresponsabil. Aceasta iubire a Mantuitorului Iisus Hristos se vede in cuvintele Sale de instituire a Sfintei Euharistii si anume, Luati, mancati! Acesta este Trupul Meu Care Se frange pentru voi spre iertarea pacatelor. Şi beti intru Acesta toti, Acesta este Sangele Meu al Legii celei Noi Care pentru voi si pentru multi se varsa spre iertarea pacatelor . Preafericirea Sa a mai explicat ca iubirea Lui smerita iarta pacatele, pacate care au dus la Rastignirea Lui, la scoaterea Lui din viata pamanteasca, dar in Sfanta si Dumnezeiasca Euharistie nu se daruieste numai iertarea pacatelor, asa cum este scris in Evangheliile dupa Sfantul Matei, Marcu si Luca, ci in Sfanta si Dumnezeiasca Impartasanie Euharistie ni se daruieste si arvuna vietii vesnice. Sfantul Ioan Evanghelistul, care a scris mai tarziu Evanghelia sa, a completat pe cei trei evanghelisti numiti sinoptici, Matei, Marcu si Luca, sinoptici in intelesul ca putem privi deodata la toti trei in asemanarea mare care exista intre ei, Sfantul Ioan Evanghelistul spune ca Mantuitorul Iisus Hristos, cand a sosit vremea sa treaca din lumea aceasta pamanteasca la viata cereasca, la Tatal, adica sa treaca de pe pamant la cer cu umanitatea Sa, pentru ca El este nedespartit de Tatal din Ceruri ca Fiu al lui Dumnezeu, atunci, spune Evanghelia Iubind pe ai Sai cei din lume, i-a iubit pana la capat. Deci, i-a iubit pana la capat. Deci, iubirea pana la capat este iubirea pana la moarte si dincolo de moarte. Aceasta este Sfanta Euharistie: iubirea pana la moarte, prin moarte si dincolo de moarte. Prin aceasta vedem ca Sfanta Euharistie nu este doar izvor de iertarea pacatelor, ci si arvuna sau inceputul vietii vesnice si pregatirea pentru Inviere . De asemenea, Patriarhul Romaniei a mai precizat ca Aceasta Sfanta si mare Taina a Sfintei Euharistii din Sfanta si Marea Joi ne arata ca atunci cand ne impartasim cu Trupul si Sangele Mantuitorului nu ne impartasim doar cu ceva, ci cu cineva. Sfanta Euharistie este cea mai inalta lucrare a Bisericii, pentru ca este unirea noastra cu Dumnezeu prin umanitatea sfintita, rastignita si inviata a lui Hristos prin Trupul si Sangele Sau. Sfanta Euharistie este Taina Sfintelor Pasti. In Sfanta Euharistie, Cina cea de Taina sau mistica, Mantuitorul Iisus Hristos celebreaza prin anticipatie moartea Sa pe Cruce si Invierea Sa din morti. In limba ebraica Pastele inseamna trecere. trecerea pentru poporul evreu a insemnat trecerea din robia Egiptului in libertatea Canaanului, trecerea prin Marea Rosie. Mantuitorul Iisus Hristos insa a praznuit Pastile Vechiului Testament si la sfarsitul lor a intemeiat Pastile cele noi, o alta trecere. Nu trecerea din robia Egiptului in Ţara Fagaduintei prin Marea Rosie, ci trecerea prin moartea sangeroasa a Crucii, preinchipuita sau prefigurata de Marea Rosie si ajungerea la viata adevaratei libertati la viata de comuniune vesnica cu dumnezeu care sunt Pastile sau Invierea. De aceea, in Biserica Primara se vorbea de doua momente ale Pastilor, Pastile Crucii, care e trecerea prin moarte a Mantuitorului Iisus Hristos, prin moartea sangeroasa a Crucii si Pastele Invierii ca trecere de la moarte la viata .Intaistatatorul Bisericii ortodoxe Romane le-a vorbit credinciosilor prezenti si despre scoaterea Sfantului Agnet de astazi. La aceasta Sfanta si Dumnezeiasca Liturghie se retine o bucata de paine pe care este scris numele Mantuitorului ca invingator sau biruitor si aceasta paine se numeste Agnet, adica de la Agnos sau Amnos din limba greaca sau latina inseamna Mielul lui Dumnezeu Care a fost jertfit pentru noi si pentru a noastra mantuire si a fost prefigurat de Mielul pascal din Vechiul Testament. Acest Agnet, aceasta Euharistie de astazi se pastreaza tot timpul anului. Ea va fi uscata dupa o randuiala bine stabilita in a III-a zi de Pasti, marti dupa Duminica Invierii si se pastreaza in Sfantul Chivot de pe Masa Sfantului Altar si cu aceasta Euharistie se vor impartasi copiii imediat dupa botez si mirungere si bolnavii sau batranii care nu pot veni la Biserica si li se duce impartasania la spital sau in casa lor. Prin aceasta vedem ca Sfanta si Marea Joi este cea mai importanta Liturghie din timpul anului, este Liturghia izvor al tuturor liturghiilor de peste an .

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 638

Id: 13205

Data: Apr 21, 2011

Imagine: