'Rugaciunea este mai puternica atunci cand este spusa in fata icoanei. Icoanele ajuta sa ne reprezentam persoana careia ne inchinam. Stam in fata icoanei Maicii Domnului, dar nu credem ca acea icoana este Maica Domnului. Nu cinstim materia, ci persoana reprezentata', este de parere parintele profesor Nicolae D. Necula de la Facultatea de Teologie Ortodoxa din Bucuresti, care a avut amabilitatea sa ne vorbeasca despre sfintirea, rostul si folosul icoanei.Parinte profesor, cum recunoastem o icoana pictata conform traditiei noastre ortodoxe?Acum exista o intreaga industrie, daca ii putem spune asa, de icoane: magazine intregi, adevarate centre, unde se vand tot felul de reprezentari. O parte din aceste spatii sunt uneori neadecvate pentru pastrarea lor. Faptul ca asezam icoana alaturi de alte obiecte nu arata decat desconsiderare.In traditia ortodoxa exista un mod anume de a picta. Pentru noi, icoana nu este o reproducere dupa natura sau o redare a frumusetii carnale sau trupesti. Ci, pur si simplu, este o pictura stilizata, o pictura spiritualizata, daca putem spune asa. Chipul apare transfigurat. Nu urmarim sa reprezentam frumusetea carnala - un obraz frumos, ochi frumosi -, ci chipul interiorizat al omului care priveste si inauntrul lui si spre Dumnezeu. De aceea, sfintii in pictura ortodoxa apar cu fetele trase de post, de rugaciune, de meditatie. Nu sunt asemenea sfintilor lui Rafael sau Michelangelo.Mergem prin casele credinciosilor cu icoana sau cu Botezul si vedem tot felul de kitsch-uri, ca icoane in nici un caz nu sunt, si ceea ce ma frapeaza este prezenta tot mai pronuntata a icoanei, luata din traditia catolica, in care apar Iosif cu Maria si cu pruncul. Iosif, un tanar aproape de aceeasi varsta cu Maria - ceea ce nu corespunde realitatii si adevarului istoriei -, cei doi sunt, sa-mi fie iertat, ca doi indragostiti care privesc cu multa dragoste la copilul lor rubicond, asezat intr-un leagan. Faptul ca o gasim aproape peste tot este o abatere de la credinta noastra ortodoxa si le spun credinciosilor ca o astfel de icoana nu este conforma cu traditia noastra.Obiectul de cult, alaturi de rapirea din SeraiCe va raspund oamenii?Ei spun ca tin o astfel de icoana in casa pentru ca e frumoasa. E adevarat ca e vorba despre Sfanta familie acolo, dar nu este redata dupa adevarul istoric si nu dupa canoanele noastre. Noi pictam sfintii care privesc la lumea de dincolo, sfinti care vin din lumea postului, a rugaciunii, a meditatiei, a inclinatiilor spre bine, spre Dumnezeu.Sa inteleg ca multi nu cunosc semnificatia unui obiect sfant in casa, fapt pentru care icoana este vazuta ca simplu obiect de podoaba?Da. Este un obiect care umple un colt, pus alaturi de rapirea din Serai. Cred ca aici este vorba si de cultura maselor, in general, si de lipsa de informare si de cultura teologica a credinciosilor, si de gust, in acelasi timp. De aceea trebuie foarte mult lucrat in privinta aceasta. Noi, preotii, avem datoria ca atunci cand ne prezinta la altar asemenea lucrari sa le spunem oamenilor - fara sa-i jignim sau sa-i facem sa se rusineze - ca nu este in traditia noastra ortodoxa o icoana zugravita astfel.'Orice icoana se sfinteste'Sunt pareri diferite in ceea ce priveste sfintirea icoanei. Unii spun ca icoana este sfanta prin ea insasi, altii ca este indicat ca o icoana sa stea 40 de zile in Altar, dupa care trebuie sfintita. Cum comentati?Orice icoana pe care o folosim in casa sau in lacasul de cult se sfinteste. In biserica se sfintesc icoanele odata cu tarnosirea acesteia. In casele particulare, icoanele pe care le avem pentru suflet le sfintim mergand cu ele la Sfanta biserica. Traditia spune, dar nu este neaparat o regula, ca icoana sa stea in biserica 40 de zile, dupa care se sfinteste de catre preot si se da credinciosilor spre inchinare. In Molitfelnic avem rugaciuni pentru toate categoriile de icoane - ale Mantuitorului, ale Maicii Domnului si ale sfintilor. In functie de icoanele care urmeaza a se sfinti se citesc rugaciunile potrivite, cu rugaciuni incepatoare, psalm, si alte doua, trei rugaciuni, dupa care sunt stropite cu apa sfintita.Parintele Staniloae spunea ca daca icoana poarta chipul Mantuitorului, al Maicii Domnului sau al unui sfant este deja sfanta. Insa cred ca nu este suficient numai atat. Traditia in biserica spune ca orice lucru pe care il intrebuintam trebuie sfintit - asa cum sfintim biserica pe care o zidim din nou sau o resfintim, in cazul in care o pictam, la fel procedam si cu icoanele. Prin sfintirea acestora le scoatem din intrebuintarea obisnuita a materiei din care sunt compuse - lemn, sticla, sau alte metale - si le trecem in categoria obiectelor sfinte. Le dam o destinatie speciala. Asta inseamna sfintire. El ramane tot lemn, sticla, dar cu o destinatie precisa. Cred ca este obligatoriu sa facem lucrul acesta, pentru ca pana si crucea nu este sfanta prin ea insasi, ci trebuie sfintita la randul ei. Este o incarcatura de har pe care o primesc si crucea, si icoana, intotdeauna prin rugaciunea pe care o citeste preotul sau episcopul, urmata de stropirea cu apa sfintita.Ati mentionat perioada de 40 de zile, timp in care icoanele sunt tinute in Altar, urmand a fi sfintite. De ce 40 de zile?Dupa practica pe care a urmat-o Moise, faptul ca a tinut postul de 40 zile. La fel si posturile noastre care tin aproape 40 de zile. Este un soroc aceasta perioada de 40 de zile pe care o intalnim foarte des in Biblie. Consideram ca este termenul in care se incarca cu energiile respective, cu harul o icoana sau alta.'Avem 600 de pictori bisericesti'De unde ar trebui sa-si procure oamenii icoane ortodoxe?De la magazinele de obiecte religioase ale Patriarhiei Romane, fiindca sunt destule si in tara. Fiecare Arhiepiscopie si Episcopie are cateva magazine cu astfel de icoane. Noi avem numai putin de 600 de pictori bisericesti, dintre care si foarte multi iconari, care trec printr-un examen, sunt oameni care cunosc exigentele in materie de pictura.O icoana bine realizata costa. Cei care nu si-o permit e bine sa cumpere litografii?Sigur. Şi acestea se fac tot dupa niste reguli precise. Nu toate icoanele pot fi pe lemn sau pe sticla, sunt si scumpe. Atunci omul isi cumpara o litografie, o inrameaza si o pune in casa ca icoana. Şi aceste litografii se vand tot prin Patriarhia Romana. 'Sa impopotonam casa cu icoane nu are rost'Cate icoane trebuie sa tina un credincios in casa sa?Am vazut in casele credinciosilor doua variante: ori au icoane in toate camerele, si este foarte bine sa avem macar o iconita in fiecare camera, ori au un colt al icoanelor. La cineva am vazut o camaruta special rezervata, un adevarat altar, probabil ca acolo isi facea rugaciunile, cu multe icoane, majoritatea dintre ele de valoare. Sa impopotonam casa cu icoane nu are rost. O icoana intr-o camera e suficient, cred eu, iar daca vrem sa ne facem un altaras, sigur ca putem, dar spatiul respectiv sa fie rezervat numai pentru asa ceva. Altfel, ele tind sa se banalizeze. Cand te rogi in fata icoanei Maicii Domnului si a Mantuitorului, ti-e concentrata mintea la acestia. Cand ai mai multi sfinti, nu stii cui sa adresezi rugaciunea si la care sa te uiti mai intai. Rugaciunea este mai puternica atunci cand este spusa in fata icoanei. Icoanele ajuta sa ne reprezentam persoana careia ne inchinam. Stam in fata icoanei Maicii Domnului, dar nu credem ca acea icoana este Maica Domnului. Este asemenea unei fotografii a mamei, pe care o privim si avem impresia ca stam de vorba cu ea, chiar daca mama este departe. Asa se intampla si cu icoana. Nu cinstim materia, ci persoana reprezentata. Icoanele ne ajuta ca sa ne concentram mai usor la persoana respectiva simbolizata acolo. Despre rostul icoanei ce ne puteti spune?Reprezentarea grafica a persoanelor Sfintei Treimi, a Maicii Domnului, a sfintilor are rolul de a ne apropia de persoanele respective, de a ne intari credinta in viata si activitatea lor, de a urma pilda vietii lor. Icoanele dintr-o biserica sunt o reprezentare a intregii iconomii a mantuirii. Avem acolo Biblia in imagini. De aici si rolul instructiv-educativ al icoanei, care ne invata adevarul de credinta. Au fost cazuri de persoane care s-au convertit sau si-au schimbat viata dintr-o simpla privire a icoanei sau dupa ce au vazut cuvintele scrise sub ele.'Sa nu lipseasca icoana Mantuitorului'Ce fel de icoane ar trebui sa nu lipseasca din caminele nici unui credincios?Icoana Mantuitorului nu trebuie sa lipseasca din casa, pentru ca El este cel caruia ne adresam in toate rugaciunile noastre. Tot cultul ortodox este adresat Mantuitorului. In fiecare casa trebuie sa existe macar o icoana a Mantuitorului. Dar pietatea, si evlavia populara, este mult mai apropiata de Maica Domnului, fiindca o simt ca pe o mama, caruia i se roaga mai cu incredere, cu nadejde, uneori cu mai mult curaj. Maica Domnului, fiind cea mai mare mijlocitoare pentru noi, oamenii de pe pamant, atunci ea este cea careia ii adresam rugaciunile cele mai dese. De aceea, nu intamplator, icoana Maicii Domnului se regaseste in cele mai multe case. Daca fiecare familie are un sfant patronal, atunci e normal sa tina si icoana sfantului respectiv. Daca au numele unui sfant, neaparat ii poarta si icoana in casa, pentru ca acela este protectorul lor in chip deosebit. Nu conteaza ce icoane avem, important este sa avem icoane sfinte, care sunt modele pentru viata noastra crestina. Ati fost intotdeauna un prieten mai mare al copiilor. Cum apreciati stradania acestora de a picta icoane?Ani de zile am fost in juriul pentru aprecierea icoanelor pictate de copii, am si scris foarte multe articole la Chemarea credintei si va spun sincer ca am fost impresionat de cat dar au copiii nostri. Dupa Revolutie, a fost o explozie as putea spune de mici talente. Sunt atat de haruiti, ca uneori picteaza mai bine decat pictorii calificati. Aceste daruri trebuie cultivate. Acesti copii trebuie urmariti pas cu pas si calauziti spre asa ceva, pentru ca de aceea au fost facuti. Au darul picturii. Am fost impresionat si am scris articole elogioase despre ei de fiecare data, pentru faptul ca nu credeam ca se poate lucra atat de frumos. Galeriile pe care le faceam la expozitiile de pictura erau pe departe galerii de arta, fie ca era vorba de picturi pe lemn, sticla. Este nevinovatia sufleteasca care ii ajuta sa picteze. Acele icoane sunt sfinte prin sfintenia copiilor care o picteaza; aproape ca nu mai are nevoie de sfintire. O viata la Biserica IcoaneiDe 46 de ani, parintele profesor Nicolae D. Necula slujeste la Biserica Icoanei din Capitala. Cuvintele parintelui Galeriu - 'Nimic nu e intamplator, totul e proniator' - isi gasesc perfect reflexia in misiunea de preot, dar si in cea ca dascal a parintelui profesor Necula. Acesta recunoaste ca venirea la biserica pazitoare a Icoanei Facatoare de Minuni a Maicii Domnului a fost ca o grija deosebita pe care Dumnezeu i-a purtat-o de cand se stie. Firul vietii si-a urmat cursul firesc si totul i-a fost dat, ca si cum Ingerul pazitor l-ar fi purtat de mana. Dupa ce in 1964 a pasit pentru prima data in biserica bucuresteana in calitate de cantaret, in perioada studentiei, de atunci, parintele nu a mai plecat din Gradina Icoanei. Este gradina din sufletul duhovnicului, dar si gradina atent ingrijita din fata casei sale, printre ai caror pomi se vede biserica frumoasa, inalta, curata. Cat priveste minunile Icoanei Maicii Domnului, parintele se rezuma doar la a prezenta sentimentul de protectie deosebita si la nadejdea pe care le traieste alaturi de credinciosi. Dincolo de toate acestea, un fapt este graitor: parintele profesor Necula are parte in fiecare zi de minunile Maicii Domnului, pentru ca aceasta il ocroteste in insasi gradina sa si ii da puterea sa slujeasca lui Dumnezeu, spre folosul oamenilor.(Interviu realizat de Raluca Brodner; publicat in 'Ziarul Lumina' din data de 28 aprilie 2010)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 1402

Id: 5995

Data: Apr 28, 2010

Imagine: