În ziua când facem pomenirea Sfintilor Mucenici Teodot, Isihie si Nestor, la 2 martie 2014, Biserica Ortodoxa se va afla în duminica a patra din Triod, numita si duminica izgonirii lui Adam din Rai. Pericopa evanghelica rânduita sa se citeasca la Sfânta Liturghie este cuprinsa în capitolul 6 al Evangheliei dupa Matei versetele 14-21.Înaltpreasfintitul Parinte Arhiepiscop Irineu al Alba Iuliei va fi prezent în mijlocul obstii monahale a Manastirii Râmet unde va sluji Sfânta Liturghie si va rosti cuvântul de învatatura.La Manastirea Râmet se va oficia mâine si o slujba de parastas pentru martirii neamului. Mai multe detalii a oferit pentru Radio Reintregirea parintele Antonie Catinean, duhovnicul manastirii:"În Duminica Lasatului sec pentru Postul Sfintelor Pasti membri Asociatiei "Avram Iancu" vor ridica la Manastirea Râmet un parastas în memoria eroilor Horea, Closca, Crisan si Avram Iancu. La acest eveniment va fi prezent si Inaltpreasfintitul Parinte Arhiepiscop Irineu, care va savârsi Sfânta si Dumnezeiasca Liturghie si va rosti si un cuvânt de învatatura pentru cei prezenti. Toti cei care doresc sa fie prezenti la aceasta manifestare îi asteptam cu drag la Manastirea Râmet."Parintele duhovnic Antonie Catinean a prezentat si un istoric al manastirii Râmet: "Strajuita de culmile stâncoase ale muntilor Trascaului, Manastirea Râmet este localizata pe raza comunei Râmet, judetul Alba, într-un cadru natural foarte pitoresc. La început a fost aici o adevarata sihastrie a eremitilor care traiau în pesterile muntilor din jur. Cercetarile istorice facute la manastirea Râmet, atesta ca vechea biserica a manastirii, care este monument istoric, este chiar biserica zidita de acesti calugari eremiti, în secolul al XIII-lea sau începutul secolului al XIV-lea. Din aceasta perioada sihastria devine manastirea eremitilor, prima si cea mai organizata manastire din muntii Apuseni, care dainuie pâna în zilele noastre. Cea dintâi referire documentara despre manastirea Râmet o avem pe al treilea strat de pictura din biserica veche care are urmatorul continut: Am scris eu preapacatosul rob al lui Dumnezeu, Mihu zugravul de la Crisul Alb, cu încuviintarea Arhiepiscopului Ghelasie, în zilele regelui Ludovic, în anul 1377, luna iulie, ziua a doua. Manastirea Râmet a trecut si prin perioade mai grele asa cum este anul 1762, când armatele imperiale ale generalului Buccow au încercat sa distruga manastirea, lovind cu tunurile în zidurile bisericii. La scurt timp dupa refacerea bisericii, la 1785 este distrusa din nou deoarece credinciosii antrenati de calugari au participat efectiv la rascoala taraneasca a lui Horea, Closca si Crisan. Începând din anul 1792 pâna în 1940 viata monahala a fost întrerupta, iar pâna în 1955 manastirea a fost locuita de calugari, vestiti în acele vremuri prin viata lor de mare sfintenie. În acest sens îl putem aminti pe staretul Evloghie Ota, originar din Geoagiu de Sus, care dupa o vietuire la Sfântul Munte se întoarce în tara si pune bazele monahale la manastirea Râmet. În anul 1955 manastirea este transformata în chinovie de maici. În acelasi an parintele Dometie Manolache, împreuna cu un grup de surori din partea Sebesului, care si-au facut o parte din ucenicia lor la manastirea Ratesti, vin la manastirea Râmet si reînnoada rânduiala monahala si traditia îmbogatita prin rugaciune si evlavie. Dupa moartea parintelui Dometie din anul 1975, conducerea duhovniceasca îi va reveni parintelui Ioachim, care va fi duhovnicul manastirii pâna în 2006, pe o perioada de 31 de ani, ajutat de parintele Varsanufie, parintele Filotei si parintele Ioanichie. Manastirea Râmet are ca si obste aproximativ 100 de monahii si surori, conduse de maica stareta Ierusalima Ghibu. Pentru buna organizare a vietii de obste, vechile rucodelii de mâna au fost înlocuite cu forma atelierelor manastiresti, astazi în manastire existând ateliere de tesut covoare, tricotaj, croitorie si broderie. Traditia existentei unei scoli în incinta manastirii Râmet dateaza din vremuri îndepartate, ceea ce scoate în evidenta ca aceasta manastire s-a dovedit a avea un rol important în cultura si în mentinerea treaza a constiintei unitatii de neam, credinta si de limba. Iar legat de Sfântul Ghelasie, putem spune ca a trait în veacul al XIV-lea, fiind cunoscut ca întâistatator al acestui sobor manastiresc, apoi ales arhiepiscop al romanilor din Transilvania. Împodobindu-se cu toate virtutile crestinesti a fost facator de minuni în timpul vietii, dar si dupa moarte, primind darul tamaduirii neputintelor sufletesti si trupesti. Dumnezeu a descoperit în chip minunat moastele acestui Sfânt, care se pastreaza în biserica manastirii Râmet."

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 2476

Id: 38490

Data: Mar 2, 2014

Imagine: