Textul integral al Tomosului sinodal prezentat la�proclamarea canonizării�Sf. Ier. Neofit Cretanul, duminică, 21 mai 2023:

Tomos sinodal
al Bisericii Ortodoxe Autocefale Romane
pentru proclamarea canonizării Sf. Ier. Neofit Cretanul

Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane

Preaiubitului cler, cinului monahal şi dreptcredincioşilor creştini
din Patriarhia Romană,

Har, pace și bucurie de la Dumnezeu, iar de la Noi, arhiereşti binecuvantări!

Intre arhiereii vrednici și mărturisitori, care i-au păstorit pe credincioșii romani, se numără și Sfantul Ierarh Martir Neofit Cretanul, Mitropolitul Țării Romanești. Acesta s-a născut in insula Creta pe la anul 1690. A fost crescut in dreapta credință și, incă din tinerețe, și-a indreptat pașii spre viața monahală, in care a sporit duhovnicește. A invățat tainele teologiei și științele vremii, ajungand el insuși un călugăr invățat și virtuos. Pentru erudiția sa și pentru viața sa aleasă, a fost chemat in Țara Romanească spre a fi dascălul copiilor domnitorului Constantin Mavrocordat.

La 27 ianuarie 1737 a fost hirotonit arhiereu cu titlul onorific „al Mirelor Lichiei”. După trecerea la Domnul a Mitropolitului Ștefan al II-lea al Țării Romanești, „cu sfatul a toată cinstita boierime și a tot clerul bisericesc”, in ziua de 7 noiembrie 1738, Neofit a fost ales Mitropolit al Țării Romanești. Deși era de alt neam și de altă limbă decat păstoriții săi, mitropolitul Neofit a iubit poporul roman dreptcredincios și a lucrat neobosit pentru libertatea și propășirea sa duhovnicească și materială, asemenea predecesorului său, Sfantul Antim Ivireanul (†1716).

Mitropolitul Neofit a susținut introducerea deplină a limbii romane in cult, prin reinființarea Tipografiei Mitropoliei, de la București, unde, de cele mai multe ori cu cheltuiala sa personală, a publicat numeroase cărți de slujbă și de invățătură in limba poporului, unele cunoscand mai multe ediții: Molitfelnicul (1741, 1747), Catavasierul (1742), Cazaniile lui Ilie Miniat, traduse pentru prima oară in romanește (1742), Evanghelia (1742, 1743, 1750), Triodul (1742, 1746).

De asemenea, mitropolitul Neofit a inființat și a inzestrat Biblioteca Mitropoliei, pentru care a construit un lăcaș adecvat și căreia i-a lăsat, prin testament, bogata sa bibliotecă personală. Teolog erudit, mitropolitul Neofit a scris și a lăsat posterității creștine două scurte tratate, in limba greacă: Despre miruit și Despre impărtășirea cu Sfintele Taine a celor ce au fost ispitiți in vis. Tot de la mitropolitul Neofit s-a păstrat și un Jurnal, in cuprinsul căruia a consemnat atat activitatea desfășurată, cat și istoricul așezămintelor monahale și al unor biserici de mir din Țara Romanească, cărora le-a transcris pisaniile, devenind un precursor al cercetărilor istorice, geografice și etnografice. Inchinandu-se moaștelor Muceniței Filofteia, la Curtea de Argeș, mitropolitul Neofit s-a străduit să adune tradițiile care circulau, legate de Sfanta, și să-i alcătuiască Viața, care a stat apoi la baza intocmirii unei Slujbe in cinstea ei.

Totodată, mitropolitul Neofit a sprijinit renașterea isihastă inițiată de Sfantul Vasile de la Poiana Mărului. In anul 1749, auzind de lucrarea duhovnicească și culturală a Cuviosului Vasile de la Poiana Mărului, desfășurată in mănăstirile și schiturile din ținutul Buzăului, mitropolitul Neofit l-a chemat la sine și s-au bucurat de impreună-sfătuire; apoi l-a adus și inaintea patriarhilor aflați atunci in București: Matei al Alexandriei, Silvestru al Antiohiei și Partenie al Ierusalimului. Toți au dat mărturie despre faptul că invățătura isihastă propovăduită și trăită de marele stareț Vasile este cu adevărat ortodoxă și urmează experiența Sfinților Părinți ai Bisericii.

Mitropolitul Neofit a fost, de asemenea, ctitor și innoitor de lăcașuri sfinte, contribuind la ridicarea bisericii Sfantul Elefterie-Vechi, din București, și la refacerea bisericii din Pătroaia (jud. Dambovița), in jurul căreia a construit un schit. In timpul păstoriei sale, s-a ocupat și de inventarierea, depozitarea și păstrarea in siguranță a Arhivei Mitropoliei. De asemenea, s-a ingrijit și de proprietățile eparhiei, acordand o mare atenție celor existente și dobandind altele noi.

In calitate de „Exarh al plaiurilor”, mitropolitul Neofit s-a preocupat și de ortodocșii romani din Transilvania, care erau lipsiți, incă din anul 1701, de prezența unui ierarh ortodox. Deși autoritățile din Transilvania interziceau hirotonirea romanilor peste munți, mitropolitul Neofit a hirotonit totuși mai mulți preoți pentru ortodocșii ardeleni, printre care se numără și Sfantul Mărturisitor Moise Măcinic, preotul din Sibiel (pomenit in 21 octombrie). Pentru activitatea sa, Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol i-a conferit titlul de „Locțiitor al tronului Cezareei Capadociei”, care, din 1776, a devenit un titlu permanent al mitropoliților Țării Romanești.

Mitropolitul Neofit Cretanul a fost principalul susținător al desființării „rumaniei” sau „șerbiei” (iobăgiei), prin care țăranii erau dependenți de boierii pe moșia cărora locuiau. El socotea această stare „de niciun folos, ba chiar de mare pagubă sufletului creștinesc, de vreme ce frații noștri cei intru Hristos nu trebuie să fie sub jugul robiei noastre”. Iubirea sa pastorală s-a arătat și prin apărarea și incurajarea poporului asuprit de către domnitorul fanariot Matei Ghica (1752-1753), care impusese multe biruri noi. Potrivit cronicarilor, mitropolitul Neofit „a poruncit să tragă clopotele și, strangandu-se tot norodul Bucureștilor, a luat crucea in mană și a strigat: �Urmați-mă!�. S-au indreptat cu toții spre trimisul sultanului, căruia i s-au plans de toate abaterile domnitorului”. Maniat de purtarea mitropolitului, domnitorul Matei Ghica a poruncit in ascuns ca acesta să fie otrăvit. La scurt timp, in data de 16 iunie 1753, mitropolitul Neofit a trecut la Domnul, ca Ierarh Martir, fiind inmormantat langă Catedrala mitropolitană din București.

La propunerea Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Munteniei și Dobrogei, Smerenia Noastră impreună cu toți membrii Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, ințelegand viețuirea plăcută lui Dumnezeu a acestui ierarh dreptcredincios care a păstorit Mitropolia Țării Romanești, luand aminte la ravna lui vrednică de laudă pentru slujirea lui Dumnezeu și a poporului roman binecredincios, urmand Tradiției Sfinte a Bisericii Ortodoxe și chemand in ajutor harul Preasfintei, celei de o ființă, de viață făcătoarei și nedespărțitei Treimi,

HOTĂRAM

Ca, de acum inainte și in veci, Sfantul Ierarh Martir Neofit Cretanul, Mitropolitul Țării Romanești, să fie numărat intre sfinții Bisericii și să fie pomenit in cantări de laudă in ziua lui de prăznuire, pe 16 iunie in fiecare an, urmand ca aceasta să fie inscrisă in Sinaxarul sinodal al Bisericii Ortodoxe Romane, in cărțile de cult, precum și in calendarul Bisericii Ortodoxe Romane.

De asemenea, randuim să se tipărească slujba și viața Sfantului Ierarh Martir Neofit Cretanul, Mitropolitul Țării Romanești, să i se zugrăvească icoana, care să fie primită cu toată evlavia de dreptcredincioșii creștini, iar chipul său să fie zugrăvit la loc potrivit, alături de ceilalți sfinți, in bisericile care se vor ridica din temelie sau se vor zugrăvi de acum inainte.

Și, pentru ca evlavia dreptmăritorilor creștini să sporească prin cinstirea și chemarea in rugăciune a Sfantul Ierarh Martir Neofit Cretanul, Mitropolitul Țării Romanești, mai randuim ca el să fie și ocrotitor al unor biserici noi sau reinnoite.

Pentru deplina statornicire a celor pe care le-am hotărat in chip sinodal şi canonic, am intocmit și intărim cu semnăturile noastre acest Tomos Sinodal de canonizare a Sfantului Ierarh Martir Neofit Cretanul, Mitropolitul Țării Romanești, pe care il aducem la cunoştinţa preacucernicului cler, a preacuviosului cin monahal și a dreptcredincioșilor creștini din Patriarhia Romană.

Acest Tomos Sinodal de canonizare se proclamă astăzi, duminică, 21 mai, din anul mantuirii 2023, la Catedrala Patriarhală din București.

Harul Domnului nostru Iisus Hristos și dragostea lui Dumnezeu Tatăl și impărtășirea Sfantului Duh să fie cu voi cu toți !

Președintele Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane

† Daniel

Arhiepiscopul Bucureştilor,
Mitropolitul Munteniei şi Dobrogei, Locţiitorul tronului Cezareei Capadociei și
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane

Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu

Urmărește-ne pe Telegram:�t.me/basilicanews

Sursa: Basilica.ro

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 288

Id: 78335

Data: May 21, 2023

Imagine: