Pentru români, creștinismul nu este doar o etichetă, ci un mod de viață, a spus Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul duminică, la hramul Mănăstirii „Duminica Sfinților Români” din Capitală: „Această bogăție infinită și neprețuită, pe care o moștenim, să o transmitem generațiilor viitoare, pentru că aceasta este comoara pe care nimeni nu ne-o poate fura din suflete și din viață”.

Ierarhul a oficiat Sfânta Liturghie avându-i alături în slujire pe Arhim. Dionisie Constantin, consilier patriarhal; pe Arhim. Antim David, starețul Schitului Măgureanu din București; pe Protos. Ioachim Ceaușu, starețul Mănăstirii „Duminica Sfinților Români”; pe Protos. Antim Bâru, starețul Mănăstirii Chiajna‑Giulești din Capitală; pe Părintele Ioan Bondar, Protopop de Ilfov Sud, și pe alți clerici din eparhie.

Preasfinția Sa a rememorat dovezile răspândirii creștinismului pe teritoriul României de azi, începând din Dobrogea, unde s-au găsit vestigii ale unor puternice comunități creștine întemeiate de Sfinții Apostoli Andrei și Filip și de ucenicii acestora.

Aceste comunități au crescut și au dat sfinți care au marcat istoria Bisericii Ortodoxe Române și Universale. De exemplu, în secolele III-V doi sfinți din Dobrogea au fost Sf. Ioan Casian, care a întemeiat monahismul în Apus, și Sf. Dionisie Exiguul, care a calculat calendarul Erei creștine.

„În perioada întunecată a istoriei noastre, când pământul nostru a fost călcat de zeci de neamuri păgâne, Biserica a fost elementul fundamental, care a asigurat supraviețuirea noastră ca popor”, a continuat Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul.

„Poporul român a rodit întotdeauna oameni sfinți, ceea ce arată că Evanghelia răspândită de Sfinții Andrei și Filip pe teritoriul României, la strămoșii noștri, a rodit”, a mai spus ierarhul.

Și continuă să rodească până azi. „O mulțime de români, în anii grei de persecuție ateistă, au lăsat case, părinți, frați, surori, țarini și fel de fel de proprietăți și demnități și au suferit în închisoare doar pentru credința în Mântuitorul nostru Iisus Hristos, de Care nu au vrut să se lepede nici într-un chip, foarte mulți dintre ei mărturisind cu prețul propriei vieți în închisoare, în lagăre de muncă, de exterminare, în mină, în ocne și așa mai departe, sau în deportări”, a spus ierarhul.

„Lucrul acesta arată vigoarea credinței noastre, pe care, în ciuda tuturor încercărilor, continuă să fie amprenta cea mai consistentă a sufletului neamului românesc”, a precizat episcopul-vicar patriarhal.

Aceasta îi face pe români să sară în ajutorul aproapelui, cum au făcut în cazul refugiaților din Ucraina și în diverse crize umanitare produse de catastrofele naturale, „ceea ce arată că a fi creștin nu este o etichetă lipsită de conținut. Este însăși starea firească, starea normală a românului adevărat”, a spus ierarhul.

„Creștinismul la noi este parte a sufletului și a naturii, a firii noastre românești”, pentru că formarea poporului român „s-a realizat într-un mod sacru, într-un mod sfânt, în cristelnița în care poporul acesta, primind Evanghelia, s-a botezat și a devenit popor plăcut lui Dumnezeu”, a afirmat Preasfinția Sa.

„Sărbătoarea de astăzi, a tuturor sfinților români, este o sărbătoare luminoasă, care ne îndeamnă și pe noi să trăim viața șa cum au trăit-o înaintașii noștri”, a mai spus ierarhul.

Episcopul-vicar patriarhal a transmis un mesaj de binecuvântare și urări de mântuire din partea Patriarhului Daniel pentru obștea mănăstirii și comunitatea credincioșilor formată în jurul ei.

Protos. Ioachim Ceaușu, starețul mănăstirii, i-a oferit ierarhului o icoană cua Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, și a transmis mulțumiri atât Patriarhului Daniel, pentru purtarea de grijă, cât și credincioșilor care participă regulat la slujbele sfântului așezământ.

După Sfânta Liturghie a fost oficiat parastasul pentru ctitori.

Mănăstirea „Duminica Sfinților Români” a fost construită în anii 2003-2006 pe un teren unde funcționau Atelierele Arhiepiscopiei Bucureștilor, la inițiativa vrednicului de pomenire Patriarh Teoctist, cu gândul de a fi loc de pomenire și pentru eroii Revoluției din 1989, arși la crematoriul din apropiere și apoi aruncați într-un un canal din Popești-Leordeni, comuna învecinată.

În 2008, la propunerea Părintelui Patriarh Daniel, mănăstirea a primit al doilea hram, „Sf. Cuv. Teoctist din Palestina” (3 septembrie), în amintirea vrednicului de pomenire patriarh Teoctist Arăpașu.

Vezi și:

• Hramul mănăstirii „Duminica Sfinţilor Români“ din Bucureşti, 2022 | FOTO

Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu

Urmărește-ne pe Telegram: t.me/basilicanews

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 243

Id: 77194

Data: Jun 27, 2022

Imagine: