Preasfințitul Părinte Gurie scrie în Pastorala de Paști despre trei Românii care au descoperit bucuria de a exista în Dumnezeu: românii care au regăsit Ortodoxia în diaspora, românii din Cer, care ne îndeamnă tainic să prăznuim cu ei omorârea morții, și România profundă, care încearcă să călăuzească țara prin rugăciune.

Mesajul ierarhului face referire la Anul 2021, declarat de Sfântul Sinod „Anul omagial al pastorației românilor din afara României” și „Anul comemorativ al celor adormiți în Domnul”.

Fiecare dintre noi avem cel puțin o rudă sau un cunoscut plecat la muncă peste hotare, afirmă ierarhul.

„Printre străini, unii dintre conaționalii noștri au redescoperit valoarea Ortodoxiei și puterea ei de a schimba în bine viețile oamenilor. Acum, de Paști, unii dintre ei au sosit acasă. De ce? Pentru a gusta bucuria împreună cu noi!”, scrie el.

Despre tematica Anului comemorativ 2021, episcopul spune că nu are decât aparent nuanță funebră. „Ortodoxia ne invită întotdeauna la viață din abundență, la descoperirea bucuriei de a exista în iubirea lui Dumnezeu, la realitățile esențiale ale lumii, la orizonturile fericite proclamate de Împărăția Cerurilor”, subliniază părintele episcop.

Dar, adaugă el, „acolo, în lumea eternei fericiri, sunt contemporani toți înaintașii noștri români, vorbind între ei și cugetând la neamul pe care l-au slujit: Daniil Sihastrul, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, Mihai Eminescu, Ecaterina Teodoroiu, Lucian Blaga, adică toți cei despre care noi am auzit din manualele de școală”.

„Aceștia ne îndeamnă tainic, ca astăzi, de marele Praznic, împreună cu ei: «să prăznuim omorârea morții, sfărâmarea iadului și începătura altei vieți, veșnice!»”, scrie Preasfințitul Părinte Gurie.

„Prin rugăciuni și pomeniri la Sfânta Liturghie sau cu prilejul parastaselor, dar și prin atenția deosebită acordată locului lor de odihnă, cimitirul, rămânem în comuniune de dragoste cu ei”, precizează ierarhul.

El citează versurile poetului Ioan Alexandru din poezia Sinaxar: „Neamul meu nu poate viețui/ Fără sfinți și fără oseminte!”

Părintele episcop mai amintește și de poezia Prodrom a aceluiași poet, poem despre care spune că „proclamă rostul liderului, al cârmuitorului”: „Logosul s-ajungi a-L recunoaște/ Ca mielul Jertfei Izbăvitor,/ Ca să-L arăți mulțimilor de Paște,/ Acesta-i rostul tău într-un popor”.

În afară de România diasporei și cea din Cer, mai „există și o Românie profundă, a românilor duhovnicești, a celor care și-au făcut un țel din iubire, care lucrează pentru dragoste creștină națională și care încearcă să dirijeze societatea în direcția bună prin forța rugăciunii”, continuă episcopul.

„Pentru toți aceștia iubirea lui Dumnezeu față de noi este suprema convingere”, scrie el.

Fiindcă avem o vastă tradiție creștin ortodoxă, România profundă, a oamenilor de caracter, „este România duhovnicească, a oamenilor discreţi și cuminți care Îl trăiesc pe Dumnezeu, care şi-au schimbat viaţa, care s-au întors la Dumnezeu, care au descoperit Biserica drept «forţă» capabilă să le transfigureze destinul”, explică ierarhul.

„România profundă este România oamenilor cinstiţi, care se încăpăţânează să refuze polarizările şi extremismele. E România care nu se vede, care e deseori ignorată, nefiind prezentată la ştiri”, precizează Episcopul Devei și Hunedoarei.

„Mergând spre această Românie a suferinţei, a bucuriilor şi a libertăţii hristocentrice, părăsim planul orizontal al falselor dileme şi descoperim care sunt adevăratele priorităţi ale vieții”, încheie Preasfințitul Părinte Gurie.

Sursa foto: Mănăstirea Putna

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 355

Id: 73453

Data: May 2, 2021

Imagine: