Patriarhul României a explicat joi legătura dinte Sfânta Cuvioasă Parascheva și poporul nostru: de-a lungul istoriei, moaștele ei au fost păstrate cu evlavie de vlahii sud-dunăreni, care o considerau de neamul lor, apoi moaștele au poposit la Palatul Domnitorilor Români din Constantinopol, iar în prezent se împlinesc 380 de ani de când ele se află în România.

Preafericirea Sa a menționat că data de sărbătorire a sfintei nu este data la care aceasta s-a mutat la cele veșnice, ci data la care a fost sfințită biserica ei din Târnovo, capitala Țaratului Româno-Bulgar, sfânta devenind astfel ocrotitoarea unui regat al etnicilor români.

„În timpul Țarului Româno-Bulgar Ioan Asan, pentru ea a fost construită o biserică mare la Târnovo, iar această biserică a fost sfințită într-o zi de 14 octombrie”, a spus părintele patriarh.

Pentru a nu cădea în mâna turcilor otomani, moaștele au fost trimise la Belgrad în perioada 1393-1521. După ce și Belgradul a căzut în mâinile turcilor, „moaștele sfintei au fost cumpărate cu daruri scumpe de la sultan, aduse înapoi la Constantinopol și așezate în mai multe biserici la rând și chiar în casa numită Valach Saray, adică Palatul Domnitorilor Munteni de la Constantinopol”, a spus Patriarhul României.

„Întrucât moaștele ei au stat la Epivata aproape 200 de ani, apoi la Târnovo și la Belgrad, la Constantinopol și apoi la Iași, este cunoscută că o sfântă multfolositoare, multajutătoare, multmilostivă și, de aceea, poporul român a îndrăgit foarte mult pelerinajul la moaștele Sf. Cuv. Parascheva”, a continuat Preafericirea Sa.

Patriarhul a evocat un moment de cumpănă din istoria României, când la București s-au întâlnit simbolic Sfânta Cuv. Parascheva și Sfântul Cuv. Dimitrie cel Nou, alt sfânt cu origini vlahe ale cărui moaște provin din sudul Dunării.

Capitala cu 25 de biserici închinate sfintei

„În timpul celui de al Doilea Război Mondial, mai precis în 1944, de teamă ca moaștele ei să nu fie luate și duse în altă parte, au fost aduse de la Iași la Mănăstirea Samurcășești, din localitatea Ciorogârla, județul Ilfov unde au stat din 10 aprilie până în 27 octombrie”, a povestit Partriarhul Daniel.

Apoi moaștele sfintei au fost depuse în pridvorul Catedralei Patriarhale, unde se preconiza a sta trei zile.

„Însă evlavia bucureștenilor față de ea a fost atât de mare, încât nu au stat moaștele doar trei zile, ci 17 zile: din 27 octombrie, ziua de pomenire a Sfântului Dimitrie cel Nou din Basarabi, până în 13 noiembrie. De aceea, bucureștenii au o evlavie deosebită față de Sf. Cuv. Parascheva, iar faptul că un oraș are 25 de biserici care poartă hramul ei este un lucru unic.”

În finalul predicii sale, Părintele Patriarh Daniel a îndemnat românii să facă la fel cum au făcut bucureștenii în al Doilea Război Mondial: să înmulțească rugăciunea către această sfântă multfolositare în vremurile de încercare pe care le trăiesc.

Ocrotitoare în vreme de de molimă

„Noi ne rugăm Sfintei Cuvioase Parascheva să ocrotească poporul român și mai ales în această perioadă de mare suferință, când sute de oameni mor în fiecare zi din cauza pandemiei”, a spus părintele patriarh.

„Ne rugăm lui Dumnezeu să ne întărească, să dăruiască sănătate celor bolnavi, să dăruiască înțelepciune și ajutor medicilor care au grijă de cei bolnavi și să ferească pe toți românii și pe toate popoarele de boli cumplite, de necazuri și de întristări.”

De asemenea, Patriarhul României i-a felicitat pe cei care poartă numele sfintei sau nume derivate din numele ei: „Le dorim ani mulți cu sănătate, spre slava Sfintei Treimi și bucuria Bisericii!”

Sf. Cuv. Parascheva este și ocrotitoarea Paraclisului Reședinței Patriarhale, căruia i-a fost transferat hramul de la Schitul Maicilor după transformarea acestuia în parohie.

Foto credit: Captură de ecran

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 274

Id: 75067

Data: Oct 14, 2021

Imagine: