„Fiecare biserică ortodoxă este un Tabor, un loc în care ne întâlnim cu Hristos, în care pregustăm slava Împărăției Cerurilor prin Sfintele Taine și ne pregătim pentru înviere, pentru bucuria comuniunii veșnice în iubirea Tatălui, a Fiului și a Sfântului Duh”, a spus vineri Patriarhul Daniel la hramul de vară al Mănăstirii Cernica.

El a explicat patru semnificații ale Schimbării la Față a lui Hristos:

• S-a arătat slava Mântuitorului ca o pregătire și o încurajare a ucenicilor înainte de patimile și răstignirea Sa;
• S-a arătat și slava iubirii Preasfintei Treimi, la fel ca la Botezul Domnului în Iordan;
• S-a arătat slava celei de a Doua Veniri a Mântuitorului Iisus Hristos ca Judecător Drept;
• S-a arătat taina Bisericii: Hristos împărtășește slava care izvorăște din Persoana Sa prorocilor Vechiului Testament, apostolilor Noului Testament și ucenicilor lor.

„Norul luminos reprezenta prezența Duhului Sfânt, iar din norul luminos s-a auzit glasul Tatălui, Care a zis: «Acesta este fiul meu cel iubit, întru Care am binevoit. Pe El să-l ascultați»”, a spus Preafericirea Sa.

„Deci, deodată cu slava Învierii lui Hristos, vedem și slava iubirii Preasfintei Treimi, vedem că Iisus Hristos nu este singur, ci împreună cu Tatăl și cu Duhul Sfânt.”

El a adăugat  că Sinaxarul și cântările din Minei ne arată „și al treilea înțeles a acestei sărbători, și anume că ea ne arată slava celei de a Doua veniri a Mântuitorului Iisus Hristos. «Va veni cu slavă să judece viii și morții, a căprui împărăție nu va avea sfârșit», mărturisim în Crez”.

Acesta este și motivul pentru care sărbătoarea Schimbării la Față nu a fost stabilită în Postul Mare, înainte de Patimile și Răstignirea Mântuitorului, cum ar fi fost firesc în ordinea cronologică a faptelor, a explicat patriarhul.

Noul Adam redă omului slava Împărăției Cerurilor

Praznicul Schimbării la Față a fost rânduit în august, ultima lună a anului bisericesc, „deoarece ultima lună vorbește despre cele din urmă ale oamenilor, despre sfârșitul vieții omului și despre sfârșitul istoriei”.

„Cântările din Minei spun că slava Mântuitorului de pe Muntele Taborului s-a arătat ucenicilor ca să înțeleagă că aceasta era slava celui dintâi om, Adam, care a fost creat după chipul lui Dumnezeu și trebuia, dacă asculta de Dumnezeu, să ajungă la slavă prin asemănarea cu Dumnezeu”, a subliniat Patriarhul Daniel.

„De aceea, a fost sărbătoarea fixată în ziua a șasea, pentru că în ziua a șasea a fost creat omul. Însă Adam cel vechi s-a făcut neascultător și de aceea Noul Adam, Iisus Hristos, S-a făcut ascultător până la moarte, iar prin Înviere și prin Înălțarea întru slavă la cer a dăruit lumii slava Împărăției Cerurilor.”

Patriarhul a atras atenția că luna august este marcată de trei mari praznice dedicate Mântuitorului, Maicii Domnului și Sf. Ioan Botezătorului, amintind că ei sunt reprezentați și pe icoana Deisis, a Judecății de Apoi.

„Hristos va veni ca Drept Judecător în slavă. În dreapta Sa va fi Maica Domnului, icoana Bisericii care se roagă pentru mântuirea credincioșilor, și în stânga Sf. Ioan Botezătorul, dascălul pocăinței, care se roagă pentru cei care s-au pocăit, dar n-au mai avut timp să arate faptele pocăinței”, a spus Patriarhul României.

O sărbătoare care ne arată taina Bisericii

„Această sărbătoare ne arată și taina Bisericii”, a mai spus el. „Hristos Domnul împărtășește această slavă prorocilor Moise și Ilie și tuturor drepților din Vechiul Testament și apostolilor, celor trei ucenici, iar, prin ei, tuturor celor care-L vor iubi pe Hristos, vor crede în El și vor împlini în viața lor voia Lui.”

„În Biserică se întâlnesc prorocii și drepții Vechiului Testament cu apostolii și cu sfinții din toate timpurile până la sfârșitul veacurilor”, a adăugat Preafericirea Sa.

„Toți sfinții în Biserica Ortodoxă au în jurul capului aureolă, sau nimb, care înseamnă Lumina Taborică”, a menționat părintele patriarh.

„De aceea, Schimbarea la Față, ca sărbătoare, este prototipul iconografiei ortodoxe. Iconografia ortodoxă nu pictează pe sfinți așa cum au fost ei, ci transfigurați, sau luminați.”

„În icoana ortodoxă sfântul este pictat în lumina Împărăției Cerurilor. Este o vedere profetică, anticipată, a slavei, a bucuriei și a păcii din Împărăția Cerurilor”, precizat Patriarhul Daniel.

Știați că…?

• „Cele trei colibe – una pentru Iisus, alta pentru Moise și a treia pentru Ilie înseamnă de fapt cele trei părți ale unei biserici ortodoxe: Sfântul Altar, Naosul – partea din mijloc și pronaosul – partea de intrare în biserică”, a explicat Patriarhul Daniel. „Pronaosul este Vechiul Testament, ca pregătire, naosul este timpul creștinismului – naos înseamnă și navă care călătorește pe valurile istoriei, dar îndreptată spre altar, care înseamnă Împărăția Cerurilor, de unde noi primim dumnezeieștile taine.”
• Schimbarea la Față este o sărbătoare a sihaștrilor, a celor care practică Rugăciunea Inimii. Deși în general bisericile de la munte au hramul Schimbarea la Față, Sfântul Calinic de la Cernica, ctitorul Mănăstirii Cernica, a vrut ca al doilea hram al acesteia să fie Schimbarea la Față, a mai spus părintele patriarh.
• Sf. Calinic de la Cernica a construit șapte biserici. El dorea să pună cheia de boltă la cupola fiecărei biserici.

Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 312

Id: 74379

Data: Aug 6, 2021

Imagine: