Episcopul Sebastian al Slatinei a explicat cum posteau strămoșii noștri intr-un cuvant pentru inceputul Postului Mare transmis pe site-ul eparhiei.

Duminica izgonirii lui Adam din Rai este așezată la sfarșitul perioadei premergătoare postului tocmai pentru a arăta că postul este precedat de iertare.

„Bătranii noștri obișnuiau ca astăzi să-și ceară iertare unii altora, pentru că incepe postul. Luand aminte la Evanghelia care se citește azi in biserici, ei au numit duminica aceasta �Duminica iertării�, ințelegand astfel că postul trebuie precedat de iertare: �De veți ierta oamenilor greșelile lor, ierta-va și vouă Tatăl vostru Cel ceresc; iar de nu veți ierta oamenilor greșelile lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greșelile voastre�”.

Iertarea este o condiție pentru un inceput bun al postului, insă ea trebuie completată cu fapte bune și cu milostenie.

„Și mai ințelegeau ceva – de care, de asemenea, vorbește evanghelia – că trebuie să-și incununeze nevoința postirii și cu virtutea milosteniei, ca arvună a Impărăției Cerurilor: �Adunați-vă comori in cer, unde nici molia, nici rugina nu le strică; unde hoții nu le sapă și nu le fură!�”, a spus ierarhul.

„Acestea implinind cu sfințenie, strămoșii noștri incepeau postul cel bineplăcut Domnului − postul deplin, al omului intreg − al trupului, dar și al sufletului, al minții, al simțurilor și al tuturor laturilor ființei lor”.

„Nu posteau doar de mancare, căci aceasta ar fi fost doar simplă dietă alimentară, cură de slăbire, detoxifiere a organismului, economie financiară ori formalism neroditor; ci postul lor se indrepta și impotriva răutății, de aceea se iertau unii pe alții”.

Postul duhovnicesc

„Totodată, posteau și ințelegand să se desprindă de toate cele ce le-ar fi putut robi inima – de bunurile acestea pămantești, trecătoare și care nu au nimic de-a face cu viața cerească: �Nu vă adunați comori pe pămant, unde molia și rugina le strică și unde hoții le sapă și le fură!� Adică, nu vă adunați comori aici, căci dacă le veți aduna aici, aici vor și rămane! Adunați-vă comori dincolo, in cer”.

Inaintașii noștri „posteau cu bucurie, iar nu triști, ci cu entuziasm și incredințați că postul le intărește ființa, nu o imbolnăvește; o crește trupește și duhovnicește, nu o slăbește!”

In final, Episcopul Sebastian a indemnat „să abordăm această jertfă asemenea lor − cu toată ființa: impăcandu-ne cu semenii noștri, cerand iertare de la cei pe care i-am mahnit, postind cu trupul, dar și cu mintea, cu gandurile noastre, cu simțurile, cu ființa noastră intreagă și dezlipindu-ne inima de lucrurile cărora, dintr-un motiv sau altul, am ajuns să le slujim mai mult decat Adevăratului și Bunului Dumnezeu”.

„Să ne binecuvanteze Domnul cu post bineplăcut Lui și spor duhovnicesc! Să aprindă in sufletele noastre focul dragostei Lui, iar slăvita Sa Inviere, in perspectiva căreia postim, să ne fie bucurie și binecuvantare sfantă”.

Foto credit: Arhiva Basilica.ro

Sursa: Basilica.ro

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 237

Id: 77911

Data: Mar 3, 2023

Imagine: