Mănăstirea Chiajna-Giulești din județul Ilfov și-a serbat luni hramul de vară. Așezămantul monahal il are intre ocrotitori pe Sf. Ioan Iacob de la Neamț, care a pustnicit, in ultima parte a vieții, in Deșertul Hozeva din Țara Sfantă.

Sfanta Liturghie a fost oficiată de Părintele Costel Burlacu, vicar eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor, delegat de Părintele Patriarh Daniel, impreună cu Protos. Antim Baru, starețul mănăstirii, cu alți părinți din obște și invitații lor.

Pornind de la evanghelia citită in cadrul slujbei, Părintele Costel Burlacu a vorbit despre ințelesul fericirii așa cum se desprinde din cuvintele Mantuitorului Iisus Hristos și din faptele celor care I-au urmat invățătura.

„Noi ințelegem altfel fericirea”, a spus părintele vicar eparhial. „Cum vedem noi fericirea? E adevărat, ne dorim cu toții o carieră frumoasă. E adevărat, ne dorim cu toții să fim fericiți, să avem o familie binecuvantată. Ne dorim cu toții să avem o casă, să avem un rost in această lume.”

„Insă adevărata fericire de care avem nevoie este cunoașterea adevărului Evangheliei”, a subliniat Părintele Costel Burlacu.

„Fericirea neințeleasă corect nu duce către mantuire. Ce-i lipsea, oare, Sfantului Ioan Iacob după ce, trecut prin incercările vieții, a terminat școala cu note mari, a ajuns in ascultare la Mănăstirea Neamț, pe urmă și-a găsit liniștea la Ierusalim? Putea să se oprească și să spună: Atat și-mi este foarte bine și sunt fericit. Dar iată că drumul fericirii pe care l-a ales Sfantul Ioan Iacob este cu totul altul”, a mai spus părintele vicar eparhial.

„Vă indemn să citiți cu luare aminte viața Sfantului Ioan Iacob, romanul, să-l aveți ca reper pentru dumneavoastră, să-l aveți ca model. Acolo găsiți răspuns la multe din incercările pe care le avem in viața noastră de zi cu zi. Și vedem că toate acestea vin cu un scop: Să ne șlefuiască gandul la o altfel de fericire decat cea pe care o vedem noi.”

Bunicii indreaptă copiii către Dumnezeu

Vicarul Arhiepiscopiei Bucureștilor a mai vorbit despre jertfa făcută de bunica Sfantului Ioan Iacob de la Neamț (Hozevitul), care a renunțat să devină monahie, pentru a-l crește pe sfant după ce a rămas orfan.

„Fiecare dintre dumneavoastră vă indreptați către chipul bunicii ca la un chip al icoanei sufletului dumneavoastră. Vă indemn, atat ca mamă, cat și ca bunică, să sădiți această dragoste de Dumnezeu in sufletul copililor”, a spus Părintele Costel Burlacu.

„Vedeți, generații după generații vin și spun că primii care ne-au adus in biserică au fost bunicii. Iată cum, aducand un copil in biserică, il puteți indrepta spre calea sfințeniei”, a subliniat părintele vicar eparhial.

Viața monahală la Mănăstirea Chiajna-Giulești datează de la finele secolului al XVIII-lea, dar așezămantul a fost deteriorat de un cutremur și devastat de trupele otomane la inceputul secolului al XIX-lea.

Mănăstirea a fost reinființată in 2009. In 2012, la un secol după devastarea ei de către turci, in apropierea ruinelor vechii biserici a fost construită o bisericuță din lemn pictată in frescă la interior.

Mănăstirea are in patrimoniu fragmente din moaștele Sfantului Ioan Iacob Hozevitul și ale Sfantului Efrem cel Nou, precum și o copie a Icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului Portărița de la Mănăstirea Iviru, Sf. Munte Athos.

Celelalte hramuri ale Mănăstirii Chiajna-Giulești sunt Acoperămantul Maicii Domnului și Sf. Efrem cel Nou.

Sursa foto: Mănăstirea Chiajna-Giulești

Urmărește-ne pe Telegram:�t.me/basilicanews

Sursa: Basilica.ro

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 94

Id: 81591

Data: Aug 5, 2024

Imagine: